Criza la alt nivel: grecii se „spânzură” pe străzile Atenei

105

Pe măsură ce criza economică se înrăutăţește, ţările în dificultate nu știu ce rău să aleagă, să dea faliment sau să îndure condiţiile draconice impuse de Banca Centrală Europeană (BCE) sau de FMI pentru acordarea unui împrumut, care invariabil, va fi insuficient.

Joi, BCE a înrăutăţit prognoza de creştere a economiei zonei euro în acest an şi cel viitor, și totodată a anunţat un plan de salvare a economiilor în dificultate, care a divizat și mai tare liderii europeni.

Din cauza incertitudinilor sporite, a măsurilor de ajustare în sectorul financiar şi cel non-financiar, a şomajului ridicat şi a redresării globale inegale, potrivit noilor estimări, PIB-ul zonei euro va înregistra în acest an o contracţie cuprinsă între -0,6% şi -0,2%, în timp ce pentru 2013 prognoza este cuprinsă între -0,4% şi +1,4%, anunţă Mediafax.

Vestea bună ar fi că BCE a hotărât să menţină dobânda de politică monetară la 0,75% şi a anunţat un plan de achiziţii directe de obligaţiuni pentru reducerea costurilor de împrumut ale statelor cu datorii mari din zona euro. Vestea proastă este că cine vrea să profite de generozitatea BCE și să își vândă din obligaţiuni va trebui să accepte să îndeplinească anumite condiţii.

Franţa, Italia și Marea Britanie s-au arătat entuziasmate de planul BCE. Președintele francez Francois Hollande a salutat, joi, la Londra planul de salvare a zonei euro anuntat BCE, iar premierul italian l-a calificat drept un „pas în faţă", care va duce la „o guvernare mai satisfăcătoare în zona euro". Premierul britanic David Cameron a reamintit că susţine „cu fermitate moneda euro" și sprijină „puternic declaraţiile de finanţare și planul clar al BCE". Desigur, toate acestea sunt ţări care, cel puţin în momentul de faţă, nu au nicio implicare directă în planul BCE.

Pe de altă parte, premierul spaniol Mariano Rajoy nu arată că se grăbește să profite de oferta BCE, deși băncile spaniole au nevoie disperată de a fi răscumpărate. Însă preţul pe care l-ar avea de plătit toată ţara ar putea fi prea mare.

„Când vor fi vești, le veţi auzi de la mine," a declarat Rajoy, după o întrevedere la Madrid cu Angela Merkel.Cancelarul Germaniei a dat semne că Berlinul susţine planul, „care corespunde cu mandatul BCE de a asigura stabilitatea zonei euro", dar pe de altă parte planul a atras opoziţia celor care se opun ca Banca Centrală să tot finanţeze guverne risipitoare. Jens Weidmann, șeful Bundesbank și membru al BCE a ameninţat că își va da demisia din cauza planului lui Mario Draghi.

Pe de altă parte, Christine Lagarde, șeful FMI, care este „partener" al BCE în multe acţiuni de salvagarea a guvernelor europene, a declarat că susţine planul și organizaţia este pregătită să coopereze, anunţă Daily Mail.

Troica a provocat adevărată isterie în Grecia zilele acestea, după ce a apărut în presă un document conform căruia BCE, FMI și UE impun noi condiţii de austeritate Greciei, printre care și majorarea săptămânii de lucru la 6 zile. Astfel că în ziua în care BCE și-a anuţat planul, membrii ai forţelor de securitate grecești s-au prefăcut că se spânzură, pe o scenă în faţa clădirii parlamentului de la Atena, în proteste faţă de noile măsuri.

Solicitările FMI şi Comisiei Europene în schimbul unui acord de sprijin financiar pentru Ungaria, sunt atât de dure, încât au fost refuzare de premierul ungar Viktor Orban, după ce în presa locală a apărut o listă a condiţiilor Fondului şi CE.

„Lista ororilor", a ajuns în presa locală și premierul a confirmat că este reală, scrie cotidianul Portfolio. „Condiţiile includ de toate, de la scăderea pensiilor şi reducerea birocraţiei la eliminarea taxei pe tranzacţiile bancare şi acordarea de fonduri băncilor, măsuri care nu sunt în interesul Ungariei", a declarat Orban. Reuniunea membrilor Fidesz a dat guvernului mandat să întocmească o propunere alternativă pentru negocieri, la care executivul va lucra în următoarele zile, a adăugat premierul.