Raportul dintre rata sinuciderilor şi criza economică

38

În data de 5 ianuarie 2009, miliardarul Adolf Merckle - ocupant al locului 94 în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume - s-a aruncat înaintea unui tren. Companiile sale intraseră în faliment.

    În data de 5 ianuarie 2009, miliardarul Adolf Merckle – ocupant al locului 94 în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume – s-a aruncat înaintea unui tren. Companiile sale intraseră în faliment.

    Este doar unul dintre numeroasele exemple de cazuri de sinucidere cauzate de colapsul economic, înregistrate în anul 2009. „Oamenii de ştiinţă au descoperit că, la nivel global, fiecărei creşteri cu 1% a ratei şomajului îi corespunde (în medie) o creştere cu 0,8% a sinuciderilor la persoanele sub vârsta de 65 de ani"[1]. Cele mai ridicate rate ale sinuciderii în ţările dezvoltate ale lumii se înregistrează în Coreea de Sud şi Japonia, respectiv de 24,8 şi 24 la fiecare 100.000 de persoane[2].

    Conform unui studiu realizat de cercetătorii de la London School and Tropical Medicine şi de la Oxford University[3], criza economică şi pierderea locurilor de muncă ar putea creşte cu 2,4% numărul cazurilor de sinucidere la persoanele cu vârste sub 64 de ani. „Se crede că este cea mai completă evaluare a legăturii dintre crizele economice, şomaj şi şi mortalitate în Europa şi primul [studiu] care ia în considerare rolul răspunsurilor specifice guvernamentale". Sinuciderile apărute pe fondul crizei economice globale sunt mult mai numeroase în ţările sărace, cu un nivel ridicat de corupţie şi în care programele de dezvoltare şi de investiţii în piaţa muncii sunt mai degrabă virtuale. Autorii studiului apreciau că prevenirea fenomenului presupune ca guvernele să ia măsuri care să împiedice pierderea locurilor de muncă. Conform estimărilor făcute de cercetători pentru Marea Britanie, cel puţin 25 din 290 de sinucideri au drept cauză criza financiară. Sinuciderile acestea sunt doar vârful aisbergului, afirma profesorul Martin McKee – unul dintre participanţii la realizarea studiului -, existând numeroase tentative eşuate de sinucidere şi o mulţime de cazuri de tulburări psihice.

    Fenomenul creşterii ratei sinuciderilor pe fundalul crizelor economice nu reprezintă o noutate. La începutul anului 2009, cercetătorii de la Universitatea din Bristol asociaţi cu specialiştii taiwanezi publicau un studiu despre raportul dintre criza economică din Asia (din 1997-1998) şi rata sinuciderilor. Concluzia a fost că numărul cazurilor de sinucidere a crescut în Hong Kong, Coreea de Sud şi Japonia, cel puţin 10.400 de sinucideri înregistrate în 1998 fiind considerate o consecinţă a crizei economice, cele mai multe cazuri înregistrându-se în special la persoanele cu vârstă sub 64 de ani, şi mai puţin la cei cu vârsta de pensionari.

[1] "Efectele stranii ale crizei", www.descopera.ro, 9 iulie 2009

 [2] „In Asia, suicides rise due to financial crisis", www.reuters.com, 24 februarie 2009

[3]  Intitulat „The public health effect of economic crisis and alternative government policy responses in Europe: an empirical analysis"