Speranţe pentru pacienţii în stare vegetativă

1752

    Un tânăr de 29 de ani aflat, timp de cinci ani, în „stare vegetativă” (treaz, dar lipsit de conștienţă asupra a ceea ce se întâmplă cu el sau în jurul lui), în urma unui accident auto, a reușit să comunice cu medicii săi, prin intermediul impulsurilor cerebrale.      Mai exact,  neurologii care i-au scanat creierul, au observat că imagistica pentru rezonanţa magnetică funcţională (fMRI) arată existenţa activităţii cerebrale în zonele asociate răspunsurilor „da” și „nu”. Medicii au observat că zona creierului responsabilă pentru orientarea spaţială s-a activat, atunci când pacientului i-a fost sugerat să se imagineze jucând tenis, sau făcând un tur al casei sale,  așa că au continuat cercetarea. Ei i-au adresat tânărului diverse întrebări și i-au indicat ca atunci când ar vrea să răspundă ”da” să se gândească la tenis, iar când ar vrea să spună ”nu” să se gândească la turul casei.      După multiple întrebări de verificare, reacţiile neuronale ale pacientului au indicat că acesta confirmă sau infirmă cu acurateţe informaţii privind viaţa lui de dinainte de accidentul care l-a lăsat în starea de inconștienţă.      Neurologul Adrian M. Owen, conducătorul grupului de medici britanici și belgieni care au participat la cercetare, a amintit de asemenea un caz similar, de care s-a ocupat în anul 2006. O femeie fusese diagnosticată ca fiind în stare de inconștienţă dar, la nivelul creierului, prezenta aceleași reacţii ca ale unui om conștient, atunci când medicii i/au sugerat să își imagineze că face diverse activităţi.      Owen a atras atenţia asupra importanţei acestei descoperiri, în condiţiile în care ”aceștia sunt pacienţi total incapabili să gestioneze orice funcţie a corpului lor – fie că e vorba de a clipi, sau a ridica o sprânceană – deși sunt complet conștienţi. Este chiar tulburător să realizăm acest lucru.”      Aceste descoperiri nu sunt singulare. Cercetarea, care a fost făcută publică de New England Journal of Medicine, a presupus studierea a 54 de pacieni diagnosticaţi cu „stare vegetativă” sau „conștienţă minimă”. Dintre aceștia cinci au trecut cu brio testul întrebărilor cu „da” și „nu”. Deși cercetătorii spun că studiile lor sunt abia la început, această descoperire ridică noi dileme cu privire la modul în care ar trebui diagnosticaţi și trataţi pacienţii cu leziuni la nivelul creierului.      Joseph Fins, directorul departamentului de etică medicală a Colegiului Medical Weill Cornell – care desfășoară o cercetare pe aceeași temă – aduce în discuţie încărcătura posibilelor consecinţe ale comunicării cu pacienţii alfaţi în stare vegetativă. „Ar putea un pacient să își explice adecvat răspunsul atunci când este întrebat «Vrei să mori?»? Dacă spune «da» ce înseamnă acest lucru? Nu vom putea fi capabili să distingem între diversele nuanţe ale răspunsului: dacă este «da», dar înseamnă «poate» sau «oarecum» Trebuie să fim extrem de atenţi”, a declarat Fins.