Deficitul de alimente, tot mai accentuat pe 4 continente

109

Cargill, o firmă ce comercializează produse din grâu, a realizat pentru The Economist o analiză comparativă pe continente a surplusului şi deficitului de mâncare pe glob, în perioada 1965 – 2010 şi cum au afectat importurile şi exporturile această situaţie.

Astfel, continentele care au un surplus de peste 130 de milioane de tone de alimente (cereale, orez, oleaginoase) sunt America de Nord, lider în 2010, urmat îndeaproape de America de Sud. De altfel, pe fiecare palier temporal America de Nord are un surplus de alimente. Cel mai mare surplus a fost înregistrat în 1980, cu aproape 160 de milioane de tone. Un trend ascendent se înregistrează şi în Australia, dar cu creşteri mici de la o perioadă la alta.

La polul opus, liderii la deficitul de alimentar sunt regiunea Orientului Mijlociu şi Africii, urmată de Asia. Cea dintâi a avut în 2010 un deficit de aproape 150 de milioane de tone în 2010, în creştere cu 50% faţă de 2005, lipsa alimentelor fiind din ce în ce mai accentuată în ultimii 50 de ani. Sărăcia este cauzată în principal de sărăcie, dar şi de solul care nu este prielnic agriculturii în cea mai mare parte a continentului.

Şi asiaticii produc mai puţin decât consumă, dar aceasta nu se întâmplă din cauza sărăciei, ci din cauza exploziei demografice.

O situaţie aparte se înregistrează în Europa de Est, care a avut un deficit de hrană până în anul 2000. Deficitul a atins apogeul în anii 80 şi a scăzut după căderea blocului comunist. În 2010, Europa a înregistrat un surplus de aproape 50 de milioane de tone de alimente.

Soluţia propusă de compania americană este o revoluţie agricolă în Africa, ce se doreşte a asigura necesarul de hrană din cele 2 regiuni, prin mecanizare şi fertilizare. În realitate, î afară de America de Nord şi America de Sud, toate celelalte continente au un deficit de alimente. Analiştii economici nu au o soluţie, dar consideră că o revoluţie agricolă în Africa nu va rezolva problema decât local.