Macron: Europa revine la ingredientele politice din perioada interbelică

110

Politicile privind imigraţia continuă să producă dezacorduri în mediul politic internaţional cu referire la cele mai echilibrate abordări asupra chestiunii imigrării legale și clandestine. În timp ce unii politicieni constată că situaţia curentă are un corespondent ameninţător în marea istorie, alţi lideri politici își reduc termenii de comparaţie la istoria naţională recentă.

Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa pare să revină la ingredientele politice care au caracterizat perioada interbelică. „Sunt uimit de asemănarea între acest moment pe care îl trăim şi cel dintre cele două războaie”, a spus şeful statului francez înaintea unei vizite la o expoziţie consacrată lui Georges Clemenceau, şef al guvernului francez la începutul secolului al XX-lea.

Într-o Europă care este divizată de temeri, de replierea naţionalistă, de consecinţele crizei economice, se vede reapărând aproape metodic tot ce a dat ritm vieţii Europei începând de după Primul Război Mondial şi până la criza din 1929”, a spus Macron într-un interviu publicat miercuri pe site-ul ziarului Ouest-France.

Trebuie să ne gândim, să fim lucizi, să ştim să rezistăm, (…) ducând mai departe vigoarea democratică şi republicană”, a subliniat președintele. Liderul de stat francez este convins că „Europa se confruntă cu riscul de a fi dezmembrată de febra naţionalistă şi de a fi busculată de puterile externe. Deci, de a-şi pierde suveranitatea. Adică poate să ajungă să aibă o securitate care depinde de alegerile americane şi de schimbările lor, să aibă o Chină din ce în ce mai prezentă în infrastructurile esenţiale, o Rusie care uneori este tentată de manipulare, de mari interese financiare şi de pieţe care depăşesc uneori locul pe care statele şi-l post asuma.”

Chiar în ziua în care ziarul francez publica interviul cu președintele, Austria anunţa că va urma exemplul SUA și al Ungariei, care s-au retras din acordul global al Naţiunilor Unite privind migraţia.

„Considerăm că unele puncte ale pactului privind migraţia sunt extrem de critice, precum mixul între căutarea de protecţie şi migraţia economică”, a declarat cancelarul austriac Sebastian Kurz, care conduce un guvern de coaliţie din care face parte şi Partidul Libertăţii, de extremă-dreapta. „Opinia guvernului este în special că din acest pact nu rezultă sau nu poate rezulta niciun drept al omului la migraţie. Nu poate exista nicio diluare a migraţiei legale şi ilegale, aşa cum ne temem că ar putea rezulta din acest pact. Suveranitatea Austriei trebuie să fie menţinută tot timpul”, motivează proiectul de decizie al executivului de la Viena.

Nici peste ocean lucrurile nu par să stea mai bine. În urmă cu două zile, Canada a decis să crească numărul expulzărilor de imigranţi ilegali, cu 10.000 pe an. Din informaţiile obţinute de canalul public Radio-Canada, aceasta ar reprezenta o creştere cu 25, până la 35% a expulzărilor din Canada în raport cu anul precedent. Radio Canada a reușit să ajungă în posesia unui document recent al unui înalt responsabil al Agenţiei serviciilor transfrontaliere din Canada (ASFC), potrivit căruia noile ţinte prevăd o redresare a numărului de expulzări, care a scăzut de la 18.987 în 2012, când Canada era condusă de un guvern conservator, până la 8.472 în 2017.