Revoluţia de plastic ne face mai nerozi, mai graşi, mai săraci

87

Mai nerozi, mai graşi, mai săraci. Aşa au ajuns americanii, din cuza cardurilor de credit, denuţă un editorial The Atlantic.

Societatea fără bani peşin a fost o utopie până acum câţiva zeci de ani. În prezent este o realitate aproape palpabilă. În Suedia, de pildă, planul autorităţilor este ca ţara să înceteze să mai folosească bani cash în termen e 20 de ani. În Africa, practica prin intermediul transferului de bani prin telefon (viramentul către un anumit număr de terminal) este deja un obicei răspândit. În SUA, circa 80% din populaţia ţării deţine un card de credit (de 4 ori mai mulţi decât în anii '70).

Lumea economică pare să fi trecut şi ea printr-o revoluţie a plasticului, în care MasterCard, Visa şi AmEx au fost principalii pioni. Iar logica acestei revoluţii a fost simplă: oamenii nu cheltuie decât rareori exact sumele pe care le câştigă. Datorită economiilor, tranferăm câştigurile de azi în viitor. Cu creditul e invers, transferăm din viitor, în prezent.

Partea proastă este că mirajul cardului de credit te face să cheltui mai mult decât eşti în stare să plăteşti în viitor. Aşa se face că numeroase persoane cu un venit mic, consumatori care nu se pricep la matematică, oameni instabil emoţional, introvertiţi sau pur şi simplu materialişti au avut de tras, cum se spune, de pe urma unui card de credit.

The Atlantic face o trecere în revistă a principalelor dezavantaje ale sistemului de plată cu cardul de credit, în speranţa că lectura lor îi va pune pe gânduri pe cei care se gândesc să înceapă să folosească această modalitate de plată.

Cardurile de credit te fac iresponsabil. Sute de studii ştiinţifice confirmă faptul că persoanele care deţin un card de credit cheltuie mai mult decât cele care nu au un card, per ansamblu: plătesc mai mult în anumite magazine, mai mult în restaurante, lasă bacşişuri mai mari etc. De exemplu, un studiu făcut în 2001 de doi profesori MIT a arătat că, într-o licitaţie pentru bilete la un meci de fotbal, subiecţii care aveau un card de credit au fost dispuşi să plătească aproape de două ori mai mult pe bilet, decât cei din grupul fără card. Lucru care i-a condus pe cei doi profesori să lanseze titlul: „Lasă-l acasă!"

Cardurile de credit te fac să uiţi. Dezavantajul contabilităţii personale în cazul în care cineva are bani cash este că ia timp şi efort. Avantajul este însă şi el că ia timp şi efort. Lucrul acesta face tot procesul mai uşor de ţinut minte. În schimb, cardurile de credit ne fac să uităm că gestionăm bani, nu altceva. Creează „iluzia lichidităţii", cum o numea Dilip Soman, profesor la Universitatea Colorado din Bouler. Când au un card, oamenii tind să lase contabilitatea pe seama băncii care l-a emis, fiind mai puţin atenţi la achiziţiile lor şi, în consecinţă, cumpărând mai mult.

Cardurile de credit îngraşă. Persoanele care deţin un card de credit sunt mai dispuse să capituleze în faţa indulgenţelor faţă de propria persoană. Unii specialişti în comportamentul consumatorului spun chiar că un card „îţi poate diminua controlul asupra impulsurilor", făcându-te mai dispus să cumperi produse alimentare nesănătoase.

Cardurile de credit cresc inegalitatea financiară. E uşor să crezi că un card de credit ajută familiile cu venituri mici să cheltuiască mai mult decât câştigă. Însă, în realitate, familiile nu pot depăşi limita câştigurilor lor reale şi, prea des, cardul de credit le dă iluzia unei vieţi mai bune doar ca să o zdrobescă rapid de realitatea datoriilor şi a penalităţilor pentru neachitarea acestora.

Continuă să citeşti DE CE să nu-ţi faci credit online.