Șanse „egale”: bogaţii în Forbes și săracii în criză

35

Semne bune anul are: au apărut 268 de miliardari noi. Și nu doar bărbaţi, 42 dintre cei nou-intraţi sunt femei. Criza nu îi afectează egal pe toţi, în condiţiile în care cei mai bogaţi oameni ai lumii din Top Forbes și-au multiplicat averile.

După o pauză de patru ani, Bill Gates se află din nou în poll position, recăpătându-și titlul de ,,cel mai bogat om din lume”, averea sa crescând anul acesta cu 9 miliarde de dolari. Cunoscutul Warren Buffett coboară de pe podium, situându-se abia pe locul al patrulea. Conform clasamentului pentru 2014 anunţat de renumita revistă Forbes, marea surpriză este Mark Zuckerberg de la Facebook, a cărui avere a urcat cu aproape 13 miliarde de dolari, ajungând la 28,5 miliarde.

De cele mai multe ori, admiraţia este împletită cu frustrarea atunci când suntem nevoiţi să „privim” clasamente la care noi înșine nu avem nicio contribuţie. Poveștile de viaţă ale multora dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii sunt motivatoare pentru cei care au doar privilegiul de a visa. Însă, la fel de remarcabile sunt și intervenţiile magnaţilor pentru a schimba faţa lumii. Bill Gates dedică timp și bani unei fundaţii caritabile pe care el însuși a fondat-o și care are un rol foarte important în nenumărate cauze sociale și educaţionale. Și Mark Zuckerberg e implicat social. El a donat anul trecut aproape un miliard de dolari în scopuri caritabile, ocupând primul loc în topul anual al celor mai mari filantropi din SUA. De asemenea, Warren Buffet predă un curs gratuit în care îşi învaţă elevii cum să dăruiască bani, după ce el însuşi a donat o mare parte din averea personală.

„Salvăm băncile, dar pierdem o generaţie”

Dincolo de aspectele care creează deliciul publicului și care pot fi regăsite în biografiile oamenilor de succes, o realitate tristă estompează imaginea idilică pe care ne-ar putea-o contura imperiul oamenilor bogaţi. Astfel, 1% dintre cei mai bogaţi oameni din lume deţin 40% din averile totale mondiale, în timp ce 50% din populaţie cumulează doar 1% din averi, scrie The New York Times.

Cum este posibilă o disproporţie atât de uriașă? Nu este nimic surprinzător în informaţia conform căreia decalajul este întreţinut în mod voit chiar de către cei care în termeni declarativi par a fi interesaţi de binele public. „Am salvat băncile, dar riscăm să pierdem o generaţie.” Acesta este avertismentul dat de preşedintele Parlamentului European, socialistul german Martin Schulz. „Dacă avem 700 de miliarde de euro pentru stabilizarea sistemului bancar, trebuie să avem cel puţin tot atât de mulţi bani pentru stabilizarea generaţiei tinere. Suntem campioni la tăieri, dar când vine vorba de stimularea creşterii avem mai puţine idei”, a mai spus Schulz.

Săracii sunt de vină?

Privind la această situaţie, pare de la sine înţeles că bogăţiile se creează în detrimentul celor săraci. „Dar asta este o minciună”, afirmă fără echivoc John Stossel, jurnalist și realizator TV la Fox News. Fără bogaţi, săracii ar fi chiar și mai săraci. Pentru a-și argumenta poziţia, el pleacă de la supoziţia că economia ar fi ca o plăcintă mare. În aceste condiţii, spune jurnalistul american, „Bill Gates a luat o felie mare de plăcintă, dar el nu a luat-o de la mine. Prin intermediul lui Microsoft, el a creat milioane de noi plăcinte. El a făcut restul lumii mai bogată.”

„Chiar și oamenii săraci de azi au acces la mașini, produse alimentare, servicii de îngrijire a sănătăţii, divertisment și tehnologie pe care oamenii bogaţi cu câteva decenii în urmă abia le pofteau. 90% dintre americanii care trăiesc „sub pragul de sărăcie” au telefoane inteligente, TV prin cablu și mașini. 70% au chiar două mașini”, susţine mai departe Stossel.

Și atunci, care ar putea fi soluţia eradicării sau măcar a diminuării sărăciei? În opinia jurnalistului, inegalitatea socială poate părea nedreaptă, dar alternativa — egalitate forţată — este mult mai nocivă. Atunci toată lumea nu ar fi la fel de bogată, ci la fel de săracă. „Oportunitatea este mult mai importantă decât egalitatea”, concluzionează Stossel, mizând pe faptul că orice sărac își poate depăși condiţia socială.

Linie de start furată

Să fie chiar așa? Ar putea săracii să profite de aceleași oportunităţi ca și bogaţii? Într-o serie de experimente efectuate de cercetători de la Universităţile Princeton, Harvard şi de Warwick, oamenii cu venituri reduse care au fost stimulaţi să se gândească la problemele lor financiare au obţinut rezultate slabe în mai multe teste în care erau nevoiţi să gândească. Sărăcia a impus o povară mintală echivalentă cu pierderea a 13 puncte de IQ. Descoperirea nu face decât să dărâme teoria conform căreia oamenii săraci sunt responsabili pentru propria sărăcie. Studiul nu doar că infirmă o asemenea axiomă, ci evidenţiază faptul că sărăcia presupune nu doar „a gestiona o lipsă a banilor, ci a gestiona, totodată, o reducere a resurselor cognitive”. În aceste condiţii, povara este multiplă. Oportunităţi sunt pentru toţi, însă nu toţi stau la aceeași linie de start.

Poate că nu întâmplător Iisus Christos a atenţionat că săracii vor fi permanent printre noi. Dilema rămâne deschisă. Dincolo de egalitate și oportunitate, o realitate crudă se desfășoară sub ochii noștri: săracii devin și mai săraci, în timp ce bogaţii devin și mai bogaţi și mai numeroși. Asta să însemne egalitatea șanselor?