Discuţiile despre efectele încălzirii climei se poartă mereu la viitor. Așteptăm să vedem când exact o să fie destul de grav încât să ne convingem că e un fenomen real și extrem de grav. Dar cercetătorii avertizează că este deja prea târziu pentru necredinţa noastră. Clima ne omoară deja. Și vedem asta chiar în România.

Populaţia trebuie să înveţe cum să se comporte în cazul unor fenomene meteo extreme, mai ales că acestea se vor intensifica, şi să ţină cont de alerte – a avertizat miercuri şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă și secretarul de stat MAI Raed Arafat, conform Digi24. Avertizarea sa vine după ce, marţi seara, o femeie de 51 de ani din Brăila a murit după ce un copac a căzut pe ea, în timpul unei vijelii care a doborât peste 44 de arbori. Alte 4 persoane au fost rănite cu această ocazie, la doar două zile distanţă de furtuna din Bulz, judeţul Bihor, în care un bărbat a murit și 14 turiști au ajuns la spital. Furtuna devastatoare a pus la pământ 11 copaci de mari dimensiuni, dintre care unul a căzut pe mașina în care se afla bărbatul decedat.

Între aceste două evenimente, o altă vijelie a pus la pământ o pădure din Suceava. Păţania a fost filmată și pusă pe contul de Facebook a Romsilva, Regia Naţională a Pădurilor, împreună cu un bilanţ al fenomenelor meteo extreme, de la începutul anului. Cele mai multe dintre acestea s-au înregistrat deocamdată în luna iunie, după ce vara a adus călduri toride. „Cele mai mari pagube au fost in judeţul Suceava, unde, între 23 și 25 iunie, au fost afectate 20.386,1 hectare, din care 53,6 doborâturi în masă, pe raza a 12 ocoale silvice din cadrul Direcţiei Silvice Suceava”, scria în comentariul de pe Facebook.

Terenul calamitat va fi curăţat de silvicultori și reîmpădurit în doi ani. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă vorbește despre 91 de localităţi afectate de vijelii, 30 de victime, aproape 700 de arbori doborâţi pe carosabil, mașini, locuinţe și stâlpi de electricitate, scrie Hotnews. „Fenomenele meteo extreme se vor intensifica. Vor apărea vijelii de scurtă durată, dar de intensitate maximă, care pot duce la distrugeri importante. Populaţia trebuie să înveţe, să asculte alertele. Avem aplicaţia DSU prin care se transmit alertele chiar în timp foarte scurt. Aplicaţia poate fi fixată, dacă vreţi, doar pe o anumită zonă. Atunci oamenii să ţină cont de ele şi să se protejeze”, a spus Raed Arafat.

Lumea, sub semnul extremelor

Vara a debutat cu furie în toată lumea, unele zone având de înfruntat temperaturi caniculare, secetă severă și incendii, în timp ce altele îndură urgia vijeliilor și chiar a tornadelor. Capitala Rusiei a fost lovită de cea mai puternică furtună din ultimii peste 70 de ani, cu 2 morţi și zeci de răniţi, 1.200 de copaci dezrădăcinaţi, iar în Ahvaz, un oraş din sud-vestul Iranului, s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din această ţară, 54 de grade Celsius. Spania, Italia, Portugalia și Franţa au fost lovite de un val de căldură, care a provocat incendii majore și pierderi de vieţi omenești. 10.000 de oameni și 3.000 de turiști au fost evacuaţi peste noapte dintr-o regiune din sudul Franţei, unde un incendiu a făcut scrum 80.000 de hectare de pădure. Temperaturi de 40, chiar 45 de grade Celsius au fost înregistrate în peninsula italiană, din cauza valului de căldură venit de pe continentul african. Una dintre cele mai afectate regiuni este Sardinia, care a intrat sub stare de urgenţă de calamitate naturală din cauza secetei. Asociaţiile de fermieri au raportat pierderi în agricultură de ordinul a 2,3 miliarde de dolari, care afectează inclusiv producţia de lapte. În Roma, autorităţile iau în calcul raţionalizarea apei. Este cea mai gravă secetă din ultimii 60 de ani. Între timp, Finlanda, Belgia, Olanda, Polonia şi Franţa au fost afectate de furtuni violente, care au perturbat traficul, au provocat pagube materiale şi rănirea mai multor persoane. Aeroportul din Frankfurt a fost închis miercuri seară, pentru scurt timp, din cauza unor furtuni violente din vestul Germaniei.

Extrem de cald pentru această perioadă a fost şi în Statele Unite. Săptămâna trecută au fost 51,6 grade Celsius la Needles, în California, şi 52,8 grade în Valea Morţii, în acelaşi stat, potrivit Accuweather. În statul Montana s-a pornit un incendiu pe care pompierii se chinuie să îl stingă de o săptămână. Iar în statul Tennessee a fost atât de cald, încât un băieţel de doi ani a murit sufocat în mașină, unde a fost abandonat de părinţi peste noapte, când s-a înregistrat o temperatură de 32 de grade Celsius. În Marea Britanie publicul a fost rugat să fie atent și să raporteze prezenţa unor specii noi de insecte și animale, cum sunt viespile asiatice, furnicile argentiniene și câinii-ratoni, originari din Asia. Cercetători din toată lumea s-au adunat săptămâna aceasta în Marea Britanie pentru a discuta despre problema invaziei speciilor străine, care are consecinţe clare asupra economiei, a speciilor locale și a sănătăţii publice. Schimbarea climei facilitează migrarea și stabilirea speciilor în zone noi. „Combinaţia dintre schimbarea climei și invazia speciilor străine este un duo fatal”, spune prof. Helen Roy, de la Centrul pentru Ecologie și Hidrologie al Marii Britanii. Consecinţele încălzirii climei vor veni în cascadă.

Prea mici pentru o problemă prea mare

Un studiu din 2016 al Academiei Naţionale de Știinţă spune că temperaturile tot mai mari se numără printre evenimentele meteo care pot fi cel mai uşor conectate cu schimbările climatice globale apărute din cauza omului. Printre cele nu chiar atât de ușor de conectat, dar ale căror consecinţe tot trebuie să le suportăm, se numără topirea gheţii de la poli, ridicarea nivelului apelor, acidifierea oceanelor, secetă și inundaţii severe, afectarea biodiversităţii și secarea resurselor naturale de apă potabilă, toate cauzatoare de pierderi economice majore pentru generaţia noastră și pentru viitor. Banca Mondială prezice deja că în doar 30 de ani lipsa de apă va afecta semnificativ economiile ţărilor din Africa, Asia Centrală și Orientul Mijlociu, însă ONU prevede o scădere de 40% a rezervei de apă potabilă în doar 15 ani. Asta înseamnă că vom avea conflicte pe apă și pe alte resurse importante pentru economia anumitor ţări, precum cafeaua și cacaua.

Mai vorbim despre traume psihice pentru cei puternic afectaţi de pierderea recoltelor sau chiar pierderea caselor, despre depopularea masivă a zonelor care devin de nelocuit și, în consecinţă, despre un impact tot mai mare asupra economiilor ţărilor care vor primi refugiaţi și imigranţi. Vorbim despre îngreunarea transportului aerian, care va deveni tot mai riscant, cât și de schimbarea stilului de viaţă, care trebuie să se adapteze la noile temperaturi și condiţii de climă. Planurile pe termen lung, atât profesionale cât și personale, vor trebui să se plieze și ele pe noile condiţii de trai. Deocamdată, meteorologii anunţă următoarele schimbări pentru Europa: secetă extremă pe timpul verii, ceea ce înseamnă și că sezonul propice producerii de incendii a crescut din iunie în octombrie faţă de iulie – august, până acum câţiva ani. Cu valuri de căldură extremă tot mai dese, apa se va evapora foarte repede de la o ploaie la alta, iar terenurile vor rămâne acide și vegetaţia uscată, ușor inflamabilă. Din cauza faptului că până și cele mai mici creșteri ale temperaturii medii pot avea impact devastator, chiar și în cel mai bun scenariu – în care oamenii reușesc să reducă gazele cu efect de seră emise pe planetă, până la sfârșitul secolului – tot vom fi expuși regulat la valuri de căldură fatale. Este o chestiune de sănătate publică, mai ales în orașe, care se încălzesc de două ori mai repede ca restul planetei.

În momentul de faţă, situaţia pare atât de avansată și de complexă, încât acţiunile gândite la nivel politic vin prea târziu și vor avea un impact prea mic pentru a putea stopa fenomenul, avertizează tot mai mulţi cercetători. Vor avea mai mult un efect de îmblânzire, însă în tehnologie își pun cei mai mulţi speranţele, socotind că ritmul exponenţial în care se dezvoltă va oferi și o soluţie la această criză. ONU a declarat recent că ţintele de reducere a emisiilor de gaze asumate de state prin Acordul de la Paris sunt complet pe lângă subiect și chiar și așa nu vor putea fi atinse doar prin reducerea gazelor emise de fabrici și mașini. Se cer alte metode, iar acest lucru presupune investiţii masive în experimente tehnologice care nu au o rată mare de succes. Diverse guverne, personalităţi precum Bill Gates și organizaţii precum Agenţia Spaţială Europeană au investit zeci de milioane de dolari în ultimii ani în companii private axate pe captarea dioxidului de carbon din aer și îngroparea lui în pământ. Dar costurile sunt enorme. Companie Climeworks explică faptul că a extrage o tonă de dioxid de carbon din aer costă 600 de dolari, iar compania nu poate extrage mai mult de 900 de tone pe an, adică echivalentul anual al emisiilor a doar 45 de americani. Gazul îl vinde apoi unor sere, care îl folosesc pentru fertilizare, și companiei Audi, care speră să îl folosească pentru un combustibil verde. Se încearcă și alte soluţii de geoinginerie, dar acestea sunt mult mai riscante din punctul de vedere al efectelor. Printre ele se numără tentative de a crea nori, ideea de a elibera fier în apa mărilor pentru a capta carbonul sau diminuarea luminii solare. Acest ultim proiect este derulat de Harvard și va avea primul experiment în 2018, deasupra Arizonei.

DISTRIBUIE:
Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 5 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.