Esenţiale azi, 10 iulie

52

România: S-a adoptat legea care stabilește cum se exploatează gazele din Marea Neagră

În calitate de for decizional, Camera Deputaţilor a adoptat luni proiectul de lege prin intermediul căruia se stabilesc măsuri pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră. Înainte de vot, președintele Camerei Deputaţilor a anunţat că proiectul a suferit modificări în comisie, întrucât „nu putem accepta ca ţara noastră să fie în continuare dependentă energetic de Rusia”.

Printre modificările adoptate se numără cea referitoare la producţia de gaze care va fi tranzacţionată pe piaţa din România, în procent de 50%, în loc de 30% cum era prevăzut iniţial. O altă modificare se referă la introducerea sumelor încasate din redevenţe și impozite suplimentare, care vor alimenta fondul special creat prin ordonanţa parteneriatului public-privat.

Comisiile de specialitate au dat luni aviz favorabil pe proiectul de lege, iniţiativa fiind votată cu 175 de voturi „pentru”, 30 „împotrivă” și 30 de abţineri. Deputaţii din PMP au votat împotriva proiectului de lege, iar deputaţii USR au anunţat înaintea votului final că se vor abţine de la vot.

Franţa: Comisioane bancare mici pentru cei săraci

Guvernul de la Paris lucrează la un amplu plan antisărăcie, iar una dintre măsuri prevede plafonarea comisioanelor bancare pentru persoanele cu venituri mici, propunere venită din partea ministrului economiei din Franţa.

Pentru implementarea măsurii este însă nevoie de timp, în special pentru faptul că bancherii s-ar putea să fie reticenţi faţă de această propunere, întrucât ar presupune regândirea strategiei pe acest sector. Planul antisărăcie trebuia prezentat la începutul lunii iulie, însă publicarea a fost amânată.

Turcia: Recep Tayip Erdogan și-a început mandatul de președinte

Erdogan, care conduce Turcia de 15 ani în calităţile de prim-ministru şi preşedinte, a depus luni jurământul de învestitură într-un nou mandat de preşedinte al Turciei. Acesta a afirmat că noul sistem prezidenţial, în cadrul căruia are prerogative sporite, este deosebit de important pentru stimularea creșterii economice.

Întrucât funcţia de prim-ministru a fost desfiinţată prin modificarea Constituţiei, Erdogan este preşedinte executiv cu puteri depline.

Printr-un decret emis duminică, Erdogan a dispus destituirea a peste 18.000 de angajaţi din sistemul public, agenţi de poliţie, militari şi profesori universitari. În plus, 12 organizaţii nonguvernamentale, trei publicaţii şi un post de televiziune vor fi închise.

Erdogan oferă funcţia de ministru de finanţe ginerelui său

La câteva ore după depunerea jurământului pentru noul mandat de cinci ani, președintele Turciei, Recep Tayip Erdogan, a anunţat care sunt membrii noului guvern al Turciei. În noul cabinet, format din 16 miniștri, nu va mai exista funcţia de prim-ministru.

Președintele turc și-a numit ginerele, pe Berat Albayrak, în funcţia de ministru de finanţe. În plus, acesta va prelua și conducerea Trezoreriei. Mevlut Cavusoglu rămâne ministru de externe, Suleyman Soylu, ministru de interne, iar ministru al apărării a fost desemnat şeful statului major al armatei, Hulusi Akar.

Japonia: numărul morţilor a urcat la 127 în urma „ploilor istorice”

Numărul persoanelor care au murit în urma inundaţiilor și alunecărilor de teren declanșate de cantităţile masive de ploaie torenţială din Japonia a urcat la 127, cu 79 de persoane date dispărute.

Aproape 5 milioane de persoane au fost avertizate sau nevoite să își părăsească locuinţele, în timp ce zeci de mii de oameni se luptau cu noroi, apă și moloz pentru a căuta supravieţuitori blocaţi în casele lor.

Într-un spital din orașul Kurashiki, echipele de salvare s-au luptat să evacueze 170 de pacienţi împreună cu personalul medical, iar 80 de persoane au rămas încă blocate în interiorul clădirii.

Meteorologii au descris situaţia ca fiind una de „pericol extrem” și au avertizat asupra riscului crescut al declanșării alunecărilor de teren, chiar și în eventualitatea în care apa se retrage.

Nissan recunoaște că datele privind emisiile sunt falsificate

Compania japoneză Nissan a declarat că a falsificat în mod deliberat datele despre emisiile poluante și pe cele privind consumul de carburant la vehicule produse în Japonia, fără a face însă precizări privitoare la numărul de automobile afectate.

Nissan a recunoscut că muncitori necalificaţi efectuau inspecţii finale la sfârșitul liniilor de producţie, iar rapoartele de inspecţie au fost create „pe baza unor valori de măsurare modificate”.

Nissan nu este primul producător care recunoaște falsificarea testelor privind emisiile. VW a recunoscut că a utilizat un software ilegal la vehicule cu motoare diesel, care le permitea mașinilor să atingă standardele referitoare la poluare în timpul testelor, dar nu și în timpul operării normale.

Atac armat în Nicaragua

Centrul pentru Drepturile Omului din Nicaragua (Cenidh) a informat că duminică, în oraşele Diriamba şi Jinopete, din Nicaragua, America Centrală, cel puţin 11 persoane, printre care şi doi poliţişti, au murit ca urmare a unui atac armat al forţelor comune ale guvernului.

Atacurile au avut loc cu o zi înainte de reluarea dialogului pentru rezolvarea crizei în care se află Nicaragua.

Atacuri asemănătoare au avut loc şi în alte oraşe, precum Estelí, La Trinidad, Granada, Jinotega, León, Managua, Matagalpa, Masaya, unde se desfășoară manifestaţii împotriva preşedintelui Daniel Ortega.

Numărul celor ucişi în represaliile din Nicaragua era până vineri de 310 persoane, a informat Asociaţia pentru Drepturile Omului din această ţară (ANPDH).

Coreea de Nord condiţionează Israelul cu privire la încetarea cooperării cu Iranul

Coreea de Nord i-a cerut Israelului 1 miliard de dolari în schimbul încetării cooperării nucleare cu Iranul, a dezvăluit Thae Yonh-ho, un fost ambasador adjunct nord-coreean la Londra.

Întâlnirea ar fi avut loc în 1999, într-o cafenea din Stockholm, Suedia, când ambasadorul nord-coreean în Suedia, Son Mu-sin, i-ar fi propus omologului său israelian, Gideon Ben Ami, încetarea cooperării nucleare şi balistice a ţării sale cu Iranul.

Gideon Ben Ami se pare că a avut îndoieli privitoare la un răspuns pozitiv din partea Israelului, așa că a venit cu propunerea de a furniza Coreei de Nord ajutoare alimentare și umanitare, opţiune ce a fost însă respinsă de Coreea de Nord.

Tensiuni în guvernul Marii Britanii

Boris Johnson a demisionat luni din funcţia de ministru de externe al Marii Britanii, fiind cel de-al doilea ministru care renunţă la funcţie, după ministrul pentru Brexit, David Davis. Fostul ministru de externe a declarat că Marea Britanie riscă să ajungă o colonie a Uniunii Europene după Brexit.

Decizia lui Johnson a venit cu doar 30 de minute înainte ca Theresa May să prezinte Parlamentului britanic un nou plan pentru Brexit. Planul a fost pus la punct în cadrul unei reuniuni May – miniştrii, în care Executivul a optat pentru păstrarea unei relaţii comerciale strânse cu UE.

Planul actual prevede un acord privilegiat al Londrei cu Uniunea Europeană prin care Marea Britanie să rămână într-un spaţiu comun de liber-schimb de produse.

În locul lui Johnson, premierul Theresa May l-a numit pe Jeremy Hunt, ministrul britanic al sănătăţii. Cu toate că Jeremy Hunt a fost împotriva retragerii Marii Britanii din blocul comunitar, ulterior acesta a afirmat că s-a răzgândit.

Actualmente, premierul britanic se confruntă cu o criză generată de modul în care se derulează negocierile pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Trump neagă opoziţia Statelor Unite faţă de rezoluţia OMS privind alăptarea

În încercarea de a împiedica adoptarea unei rezoluţii internaţionale care promovează alăptarea, delegaţia SUA la Adunarea Mondială a Sănătăţii de la Geneva a apelat la ameninţări şi la alte măsuri dure.

Având la bază cercetările de zeci de ani, rezoluţia afirma că laptele matern este mult mai sănătos pentru copil, așadar ţările ar trebui să încurajeze alăptarea în locul substitutelor.

Rezoluţia a fost sprijinită de toţi ceilalţi membri ai adunării, însă administraţia Trump a reacţionat solicitând eliminarea unei fraze din textul documentului, care le solicita guvernelor să „protejeze, promoveze şi să sprijine alăptarea”.

Cu toate acestea, într-o postare pe Twitter, președintele american a declarat că „SUA susţine cu fermitate alăptarea, însă nu credem că femeilor trebuie să li se refuze accesul la laptele praf. Multe femei au nevoie de această opţiune din cauza malnutriţiei și a sărăciei.”

O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Sănătate și Servicii Umane (HHS) a apărat abordarea delegaţiei SUA, declarând că „Statele Unite militează pentru susţinerea femeilor de a face cele mai bune alegeri pentru alimentaţia copiilor lor. (…) Multe femei nu pot să alăpteze din varii motive, iar aceste femei nu ar trebui să fie stigmatizate, ar trebui să fie sprijinite în mod egal cu informaţii și cu acces la alternative pentru sănătatea lor și a copiilor lor”.

În regiunile sărace ale lumii, firmele de lapte praf utilizează metode agresive pentru a face mamele şi profesioniştii din domeniul sănătăţii să aleagă laptele praf în locul alăptării, se arată într-o anchetă a Salvaţi Copiii.

Mark Zuckerberg, al treilea cel mai bogat om din lume

Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a ajuns pe locul trei în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, Bloomberg Billionaires Index, cu o avere de 81,6 miliarde de dolari, depășindu-l pe Warrent Buffett, CEO-ul Berkshire Hathaway.

Zuckerberg este depăşit în top doar de fondatorul Amazon, Jeff Bezos, şi de cofondatorul Microsoft, Bill Gates. Aceasta este prima dată când primii trei cei mai bogaţi oameni ai planetei provin din domeniul tehnologiei.

Jeff Bezos deţine 142 de miliarde de dolari, în timp ce Bill Gates, situat pe locul doi, are o avere estimată la 94 de miliarde de dolari.

Biserica Catolică deschide sanctuare pentru cei ce fug de războiul împotriva drogurilor

Bisericile catolice din Filipine oferă adăpost sutelor de oameni care se tem pentru viaţa lor din cauza războiului împotriva drogurilor a președintelui Rodrigo Duterte, revigorând un concept al bisericii antice care leagă respectul autorităţilor seculare pentru locurile sfinte. În Filipine, 80% din cei 100 de milioane de locuitori ai ţării sunt romano-catolici.

După ce a câștigat alegerile prezidenţiale din mai 2016, Rodrigo Duterte a promis o campanie fără precedent împotriva traficului de droguri, ce avea să se concretizeze în așa-numitul război al drogurilor.

Reverendul Gilbert Billbena, care deservește un cartier sărac din Manila, a declarat că biserica are o obligaţie morală de a proteja oamenii: „Dacă nu ar exista nicio biserică, ar fi mai multe crime. (…) Noi credem că viaţa este foarte sacră.”