Esenţiale azi, 12 septembrie

47

România, record la producţia de grâu

România a înregistrat anul acesta cea mai mare producţie de grâu din istorie, și anume 10,2 milioane de tone de grâu, a anunţat ministrul agriculturii, Petre Daea. În condiţiile în care seceta a afectat recolta de grâu din nordul Europei, ţara noastră a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o producţie de peste 10 milioane de tone de grâu. România este al treilea cel mai mare exportator de grâu din Europa, după Germania.

În 2019 crește salariul minim pe economie

Conform datelor din programul de guvernare al PSD, dar și celor puse la dispoziţie de sindicate, salariul minim pe economie ar urma să crească cu 100-150 de lei. În România munca este răsplătită cu 34% din totalul valorii producţiei obţinute, iar ţinta pentru 2020 o reprezintă depăşirea pragului de 40% (faţă de media europeană, de 50%). Potrivit programului de guvernare, „salariul minim net va creşte anual cu 100 de lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro. Se va introduce și salariul minim pentru cei cu studii superioare. Acesta se va majora, anual, cu 150 de lei, net”.

Referendumul din 7 octombrie, un moment crucial

Plenul Senatului a adoptat marţi, cu 107 voturi „pentru”, 13 voturi „împotrivă” şi 7 abţineri, proiectul legislativ pentru revizuirea Articolului 48 din Constituţie, care prevede că familia se întemeiază între soţi. După ce propunerea a fost adoptată de Senat, membrii Asociaţiei Accept au declarat că această instituţie „ridică homofobia la valoare de stat şi sacrifică protecţia constituţională pentru numeroase familii din România”. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că la referendumul din 7 octombrie va vota „fără ezitare” pentru familie, în sensul ei tradiţional, pentru că „valorile tradiţionale reprezintă rădăcinile unei naţiuni”.

Guvernul are în vedere eliminarea supraaccizei la carburanţi

Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat marţi că are în vedere ca până la sfârșitul acestui an să propună renunţarea la supraacciza aplicată carburanţilor în România. Guvernul condus Victor Ponta este cel care a introdus supraacciza în anul 2014, în urma discuţiilor cu FMI, iar scopul era de a aduce mai mulţi bani la bugetul statului, în vederea finanţării proiectelor de infrastructură rutieră. România a devenit astfel ţara est-europeană cu cea mai agresivă impozitare a carburanţilor.

România, în fruntea Europei în curentul anti-vaccinare

România manifestă cea mai virulentă opoziţie faţă de vaccinare din Europa, cu toate că ţara noastră se confruntă cu o agresivă epidemie de rujeolă, scrie Wall Street Journal. Din cauza refuzului vaccinurilor, peste 15.000 de persoane s-au îmbolnăvit, iar 59 au murit din cauza pojarului. Cei afectaţi sunt în special copii mici, neimunizaţi. Mișcarea anti-vaccin a luat amploare în România cu 10 ani în urmă, când guvernul a introdus vaccinul HPV. Celebrităţi locale, grupuri religioase și bloggeri au început să răspândească teoria potrivit căreia vaccinurile ar provoca autism.

UE: Modificările la legea dreptului de autor sunt supuse la vot

Parlamentul European urmează să voteze o reformă controversată privind drepturile de autor, care ar putea schimba modul în care companiile de internet tratează conţinutul încărcat de utilizatori. O versiune a propunerii a fost respinsă în iulie. Articolele 11 și 13 sunt cele care ridică cele mai multe probleme. Articolul 13 ar viza implementarea unor noi reguli privind licenţele pentru conţinut, ce ar fi plasat o mare povară pe companiile IT de a monitoriza informaţiile încărcate de utilizatori pe internet. Articolul 11 din legea propusă prevede taxe pentru cine ar prelua materiale de pe alte site-uri web.

California dorește eliminarea completă a emisiilor de carbon

Guvernatorul Californiei, Jerry Brown, a semnat un decret prin care statul american trebuie să ajungă la zero emisii de carbon până în 2045, când, pentru a funcţiona, statul ar trebui să consume 100% energie regenerabilă. California primește în prezent peste o treime din energia necesară din surse de energie eoliană, solară sau geotermală. Un procent de 9% provine de la centrale nucleare, iar gazele naturale reprezintă 49% din mixul energetic utilizat de stat.

Rusia, suspectă în atacurile asupra diplomaţilor din Cuba și din China

Experţii americani consideră că Rusia este principalul suspect în cazul atacurilor cu arme cu microunde asupra personalului diplomatic al Statelor Unite din cele două ţări. Atacurile cu aceste arme neconvenţionale au început în 2016 și au continuat inclusiv în acest an, provocând probleme de sănătate, pierderea auzului și ameţeli, oboseală, dureri severe de cap. Peste 26 de diplomaţi au declarat că în mod inexplicabil au auzit sunete bizare când se aflau în locuinţele lor sau erau cazaţi în diverse hoteluri, după care au manifestat simptome ciudate. Suspiciunea că Rusia se află în spatele presupuselor atacuri este susţinută de dovezi ce provin din interceptarea convorbirilor telefonice și care fac parte dintr-o investigaţie a FBI, CIA și a altor agenţii din SUA.

Franţa este pregătită să intervină în Siria

Forţele armate din Franţa sunt pregătite să intervină în Siria dacă guvernul sirian va folosi arme chimice pentru a-i înlătura pe rebelii din regiunea nordică Idlib, a anunţat joi șeful armatei franceze, Francois Lecointre. În plus, acesta a mai precizat că se așteaptă ca până la finalul lunii noiembrie militanţii organizaţiei teroriste Stat Islamic care au mai rămas în Siria și Irak să fie învinși. Franţa, Statele Unite şi Marea Britanie au lansat în luna aprilie peste 100 de rachete care au vizat mai multe ţinte pro-guvernamentale suspectate că ar fi utilizat un gaz otrăvitor în atacuri.

NATO avertizează că Rusia se pregătește de conflict major

Purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a avertizat că Rusia are în vedere exersarea „unui conflict la scară largă”, iar aceste manevre militare „corespund unui model pe care l-am observat de ceva vreme: o Rusie mai agresivă, care îşi majorează semnificativ bugetul apărării şi prezenţa militară”. Rusia a planificat luna aceasta „Vostok-2018”, cel mai mare exerciţiu militar de la Războiul Rece, în cadrul căruia mobilizează 300.000 de soldaţi, inclusiv din China și din Mongolia.