Pe fondul protestelor masive pro- și anti-avort, care au arătat divizarea profundă a societăţii argentiniene pe această temă, senatorii au votat, în urmă cu o lună, împotriva legalizării avortului. Mii de persoane au găsit soluţia de a protesta împotriva implicării Bisericii Catolice în obţinerea acestui rezultat: apostazia.

În ultimii doi ani au existat revendicări din ce în ce mai puternice ale dreptului la avort, ceea ce l-a determinat pe preşedintele argentinian, Mauricio Macri, să iniţieze dezbaterea privind Legea avortului.

În Argentina, legislaţia permite avortul doar în cazurile de viol sau în care viaţa mamei este în pericol, femeile care recurg la avort fiind pasibile de pedeapsa cu închisoarea de până la 4 ani. Destul de frecvent, medicii refuză procedura chiar și în cazurile admise de lege. Măsurile foarte restrictive contra avortului coexistă însă cu altele surprinzătoare pentru o ţară catolică, precum legalizarea în 2010 a căsătoriilor între persoane de același sex.

Pe 9 august 2018, Senatul a respins textul de lege care autoriza avortul în primele 14 săptămâni de sarcină și prevedea gratuitatea lui. Votul a fost precedat și urmat de manifestaţii de amploare ale activiștilor anti-avort, dar și ale susţinătorilor legalizării avortului.

Mizele și ecourile unui vot strâns

Dacă proiectul legislativ ar fi trecut și de Senat, după ce a reușit să fie votat de Camera Deputaţilor, dezincriminarea avortului ar fi avut un impact profund asupra Americii Latine, declara avocata Victoria Donda. În regiune, avortul rămâne interzis, excepţiile fiind Uruguayul, Cuba și Ciudad de Mexico, capitala Mexicului. Pe de altă parte, 3 ţări din regiune interzic procedura, indiferent de situaţie: El Salvador, Republica Dominicană și Nicaragua.

Biserica Catolică și bisericile evanghelice au organizat demonstraţii împotriva legalizării avortului. „Avortul este o practică criminală şi nu o politică de sănătate publică, cum se încearcă să fie prezentat“, a declarat unul dintre organizatorii manifestaţiilor de protest, ca răspuns la argumentele taberei adverse, care includ numărul mare de decese în rândul mamelor ce își provoacă avortul în mod clandestin.

Respingerea legalizării avortului demonstrează forţa Bisericii Catolice, scrie The Guardian, care reia afirmaţiile ziarul Clarín, despre cererea făcută personal de papa Francisc legiuitorilor anti-avort, de a face lobby pentru a respinge acest proiect. De altfel, în timpul dezbaterii care a durat 15 ore, mulţi senatori au invocat credinţa lor catolică pentru a-și susţine poziţia.

În Argentina, ţara de origine a papei Francisc, 92% din populaţie se declară catolică, în timp ce 20% sunt credincioși practicanţi. Relaţiile biserică-stat rămân foarte apropiate totuși – abia o reformă a Constituţiei din 1994 a eliminat obligativitatea ca președintele ţării să fie de religie catolică.

Faptul că avortul nu este dezincriminat permite înflorirea avortului clandestin în zonă, susţin activiștii pentru drepturile omului. Potrivit Amnesty International, peste 3.000 de femei ar fi murit din această cauză în ultimii 25 de ani.

Ana Maria Acevedo, în vârstă de 19 ani și mamă a 3 copii – a cărei mamă a depus mărturie în audierile parlamentare cu privire la proiectul de lege –, a fost una dintre femeile care au murit după ce medicii i-au anulat ședinţele de chimioterapie, sarcina ei și diagnosticul de cancer suprapunându-se.

O formă inovatoare de protest

Peste 3.700 de argentinieni au depus cereri pentru a părăsi Biserica Catolică, în urma implicării acesteia în respingerea modificărilor legislative cu privire la avort.

„Apostazia este un important act simbolic și politic“, afirmă avocatul César Rosenstein, membru fondator al the Argentinian Coalition for a Lay State. Potrivit lui Rosenstein, vizitele la site-ul grupului au crescut de la 100 de utilizatori unici pe zi la aproximativ 40.000.

Una dintre semnatarele cererii adresate conciliului argentinian declara că nu vrea să cauţioneze ipocrizia unei instituţii în care a fost botezată fără asentimentul ei. Un alt semnatar detalia acuzaţia de ipocrizie, referindu-se la pretenţiile bisericii de a proteja viaţa, în contrast cu practica acoperirii pedofiliei clericilor, care a distrus vieţi tinere.

Semnatarii cererii atipice vor ca numele lor să fie șters din registrele bisericești, iar certificatele de botez să fie distruse.

Cei care renunţă la afilierea la biserică au nemulţumiri mai vechi, inclusiv legate de complicitatea acestei cu dictatura militară din anii 1976-1983, când 30.000 de opozanţi au fost răpiţi și uciși de forţele de securitate (femeile însărcinate au fost omorâte doar după naștere, copiii lor fiind plasaţi în familiile militarilor).

„Presiunea bisericii împotriva legalizării avortului a fost picătura care mi-a umplut paharul“, spune Nora Cortiñas, membră a unei organizaţii fondate de mame ce și-au pierdut copiii în timpul dictaturii din Argentina.