Să înţelegem mai bine migraţia. Câţi oameni și-au părăsit casa și de ce?

97

Imigranţi, expaţi, solicitanţi de azil, refugiaţi. Aceste denumiri au devenit atât de încărcate de emoţie încât au ajuns să fie folosite deseori ca armă în discursurile politice. Însă ce putem ști astăzi, în mod real, despre fiecare dintre categorii?

Istoria noastră nu a înregistrat niciun alt moment în care nivelul dislocărilor de populaţie să fie atât de ridicat ca astăzi, scrie The Guardian. Circa 258 de milioane de oameni, adică 1 din 30 de pe glob, trăiesc în afara ţării în care s-au născut. Iar acestea sunt doar datele din 2017.

Ca să avem un termen de comparaţie, în anul 2000, doar 173 de milioane erau dislocate, iar previziunea din 2003 pentru anul 2050 era că pe atunci vor exista circa 230 de milioane de migranţi internaţionali. După noile evoluţii geopolitice, previziunea a fost modificată la 405 milioane. Dar cine știe dacă aceasta nu va fi, și ea, depășită?

La jumătatea anului trecut, aproape 26 de milioane de oameni din toată lumea erau refugiaţi sau solicitanţi de azil. Dar numărul acesta nu îi cuprinde pe cei care și-au părăsit căminul din pricina unei crize de mediu sau a războiului. În total, cel puţin 66 de milioane de oameni intră în această categorie, cei mai mulţi – 40,3 milioane – fiind strămutaţi tot la ei în ţară.

În privinţa expaţilor, estimările variază foarte mult. Departamentul de Stat american aprecia că circa 9 milioane de americani trăiesc peste ocean. În Marea Britanie, numărul englezilor care au optat să trăiască în altă ţară decât cea în care s-au născut ajungea la 5 milioane. Însă pe lângă toate aceste categorii, lumea este casă și pentru circa 10 milioane de oameni care nu au nicio cetăţenie.

Ţările care produc cei mai mulţi migranţi, din toate categoriile amintite anterior, sunt: India, Mexic, Rusia, China și Bangladesh. Aproape jumătate dintre toţi migranţii internaţionali provin din Asia, aceasta, deși asiaticii, la fel ca africanii, mai degrabă se mută tot pe continentul lor decât mai departe.

Primele cinci destinaţii mondiale pentru migranţi sunt: SUA, Germania, Rusia, Arabia Saudită și Marea Britanie. Cel puţin așa era în 2015, când SUA avea circa 46 de milioane de rezidenţi născuţi în alte ţări, iar Germania vreo 12 milioane.

Ţara care, de-a lungul istoriei, a găzduit cei mai mulţi refugiaţi este federaţia Statelor Unite, chiar dacă, în ultimii ani, deschiderea ei s-a diminuat considerabil. Dacă, în 2016, SUA primise circa 85.000 de refugiaţi, în anul acesta, numărul maxim fixat este de 21.292 de refugiaţi.

Greul relocării îl duc adesea ţările mai sărace și mai instabile: Iordania, Liban, Pakistan și Uganda. În prezent, Turcia este ţara care găzduiește cei mai mulţi refugiaţi, mai exact 3,5 milioane. Columbia însă este ţara cu cele mai multe persoane strămutate la nivel intern: 7,6 milioane.

Ostilitatea politică și cea manifestată de opinia publică faţă de migraţie au dus la o reducere drastică a rutelor legale pe care pot circula migranţii. Este un fenomen pe care observatorii l-au analizat atent în ultimii 20 de ani. Această reducere a dus în schimb la o înflorire a contrabandei umane și a traficului de migranţi, despre care se estimează că, dacă ar fi o industrie, valoarea ei ar fi de 150 de miliarde de dolari anual.

Moartea este un pasager comun pe aceste rute. În ultimii cinci ani, circa 30.000 de persoane și-au pierdut viaţa în timp ce tranzitau ilegal dintr-o ţară în alta. Cele mai mortale rute sunt cele pe Marea Mediterană, în nordul Africii și în America Centrală.

Organizaţia Naţiunilor Unite a promis un nou acord internaţional în decembrie anul acesta, care să încununeze 18 luni de negocieri privind o abordare mai bine coordonată a migraţiei.

Alina Kartman
Cu peste 9 ani de experiență în presa online din România, Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST.