Un zid, două Germanii și un sfert de secol de căutare

418

S-au scurs aproape pe nesimţite 25 de ani de la căderea Zidului berlinez, unul dintre simbolurile lagărului comunist. Dincolo de evenimentele organizate pentru a marca acest moment, Germania încă are dificultăţi în atenuarea clivajului existent între Est și Vest. Rămân două Germanii, la fel cum sunt două Românii.

Era 9 noiembrie 1989 când Cortina de Fier s-a fisurat iremediabil prin prăbușirea Zidului care separa nu doar Berlinul, ci și Germania. Numeroase familii și-au reunit destinele, iar Germania a revenit la matcă.

Ciocănitorii de zid”, așa cum au fost denumiţi cei care au luat parte activă la dărâmarea efectivă a construcţiei, și-au exprimat prin gestul lor dorinţa de a trăi într-o singură Germanie. Visul libertăţii a fost realizat.

Germania sărbătorește trecutul

După 25 de ani, vedem o Germanie care încă nu și-a găsit cadenţa. În ciuda acestui fapt, elementul definitoriu pentru Germania acestor zile este sărbătoarea. Proiecţii de filme, chiar un cros al Rememorării sau acţiuni educative se derulează ca parte a evenimentelor ocazionate de împlinirea sfertului de secol de la prăbușirea celui mai dispreţuit monument al istoriei.

De exemplu, 22 de adolescenţi primesc o lecţie mai specială. Ei sunt puși în situaţia de a petrece o săptămână izolaţi într-un hotel în care s-a organizat o tabără de elevi ce recreează condiţiile și atmosfera din timpul fostei Republici Democrate Germane. De pe perete îi privește liderul comunist de atunci, Erich Honecker. Big Brother este la datorie. Doar că mulţi elevi s-au dovedit mai îndureraţi de renunţarea la internet decât de întâlnirea cu trecutul ţării lor. Este și aceasta o dovadă a dificultăţii reîntoarcerii în trecut, deși unii germani și-o doresc.

Germania, în căutarea unui duet de succes

După 25 de ani, Germania rămâne divizată. Pare un paradox, mai ales acum, când Germania s-a impus din nou ca lider european.

„Puterea Germaniei probabil este provizorie”, susţine Karel Lannoo, directorul Centrului de Studii Politice Europene de la Bruxelles, evocând „problemele economice pe termen lung” ale acestei ţări.

Și nu doar problemele economice sunt sursa dificultăţilor actuale ale Germaniei. Problema majoră constă în lipsa unităţii dintre Est și Vest.

Un sondaj recent evidenţiază această situaţie. „Aţi vrea să știţi mai multe despre istoria fostei Germanii de Est?” sună întrebarea unui sondaj ocazionat de sărbătorirea celor 25 de ani. Și 54% dintre cetăţenii germani au răspuns „Nu”.

Comunismul agită nostalgia

La prima vedere, se pare că Germania este mai unită decât unele naţiuni care nu au fost niciodată divizate. Realitatea este alta. Unii germani trăiesc o nostalgie intensă după un trecut pe care l-au abandonat. Parcă își doresc să le ţină companie românilor care l-ar dori pe Ceaușescu în viaţă.

În urmă cu cinci ani (cu ocazia ceremoniilor legate de 20 de ani de la căderea Zidului), aproape 1 din 5 est-germani își dorea ca Zidul Berlinului să fi fost încă în picioare. Un sondaj de opinie realizat cu acea ocazie releva că, pentru mulţi, „RDG, cu socialismul lui, ar fi fost un stat mai bun”.

Sursa acestei nostalgii poate fi identificată în condiţiile prezente de viaţă. La 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, se fac încă simţite diferenţe structurale între cele două foste ţări, în special în domeniul locurilor de muncă. De aici provine și tendinţa reîntoarcerii în trecut. „Mulţi aveau în RDG un loc de muncă și o experienţă pe care nu au mai putut să o pună în valoare pe piaţa muncii și multe persoane au fost afectate”, a recunoscut și cancelarul german. 

O Germanie sau două Germanii?

O analiză Washington Post argumentează că prăbușirea Zidului nu a adus și fericirea așteptată. Germanii au altă poveste. În timp ce 75% dintre aceia care locuiesc în partea de Est consideră reîntregirea ţării lor un succes, doar jumătate dintre germanii din Vest susţin același lucru. Cu alte cuvinte, dacă est-germanii sunt nostalgici, vesticii sunt ambivalenţi. Reacţia celor din urmă poate fi înţeleasă în condiţiile în care Vestul a investit sume foarte mari în redresarea Estului, iar efectele acestei investiţii se văd cu dificultate.

Dar și esticii au motivele lor să fie sceptici cu privire la viitor. După căderea Zidului Berlinului, capitalismul a executat multe companii est-germane. Până în prezent, nivelul veniturilor este mult mai mic în partea de Est decât în Vest.

În consecinţă, mulţi tineri din mediul rural s-au mutat în Vest datorită oportunităţilor financiare sau ofertei locurilor de muncă. Efectele se resimt. Multe companii est-germane nu pot găsi suficientă forţă de muncă. În prezent, angajatorii estici recrutează din Polonia sau Republica Cehă.

Diferenţe se văd și în privinţa stilului de viaţă. Estul este mai dispus pentru primirea unui vaccin antigripal. Chiar și cumpărăturile, esticii le fac mai economic și doar ceea ce au strictă nevoie. Mai în glumă, mai în serios, editorialistul ziarului american consideră că diferenţele între esticii și vesticii germani pot fi sesizate și cu ocazia călătoriilor turistice, de pildă, la opţiunea pentru locurile de campare. Germanii din Est dorm, de obicei, în corturi, în timp ce germanii din Vest preferă să călătorească cu rulota.

România are propriul ei zid

Este clar că germanii au dificultăţi în realizarea unei uniri reale. Comunismul, deși a murit, a lăsat suficiente urme. Este o situaţie cu care nu doar Germania se confruntă. România însă abia cum o descoperă. Cu ocazia alegerilor prezidenţiale a ieșit la iveală clivajul existent în societatea românească. După 25 de ani, constatăm că trăim în două Românii.

Se demonstrează că nu sunt suficiente prăbușirile de ziduri, nici schimbările de regimuri. Este nevoie de timp pentru ca noua construcţie să fie integrală și armonioasă. Totuși germanii încearcă să finalizeze procesul de unificare. De aceea se și bucură de ceea ce au început împreună în urmă cu un sfert de secol. Însă atunci când dezbinarea face parte din strategii politice, care ar mai putea fi așteptările? Românii încă mai caută un răspuns. Cel puţin, germanii au dărâmat zidul. România pare că încearcă să construiască unul.