A început iarna protestelor

463

Actorul Matt Damon a anunţat că va juca rolul principal într-o peliculă despre un bărbat care se supune unei operaţii de micșorare a staturii, cu scopul de a reduce cheltuielile lunare. Dacă protestele de stradă nu sunt îndeajuns, satira politică va evidenţia absurditatea la care s-a ajuns cu măsurile de austeritate.

Situaţia a devenit repede critică în capitala Belgiei, unde protestele pașnice nu au durat decât două ore, iar la final 60 de persoane fuseseră rănite, dintre care 24 au trebuit transportate de urgenţă la spital, conform purtătorului de cuvânt al Crucii Roșii din Belgia. Poliţia locală a declarat că 100.000 de persoane au ieșit în stradă, iar reţeaua de transport public a fost blocată pentru cea mai mare parte a zilei.

Foc în capitala UE

FGTB, una dintre principalele uniuni a sindicatelor din ţară, a declarat că ar fi fost vorba de 120.000 de oameni care au protestat împotriva unor noi măsuri de austeritate anunţate de guvernul belgian. Acestea ar trebui să aducă la buget o sumă nu mai mică de 11 miliarde de euro, dar au fost catalogate drept „antisociale, nedrepte, care vor jefui oamenii”.

Coaliţia de dreapta, care a preluat majoritatea în guvern luna aceasta, a anunţat planuri pentru a crește vârsta de pensionare la 67 de ani, începând cu 2030, totodată cu amânarea următoarei creșteri salariale, care era planificată pentru anul viitor, și tăieri bugetare la sănătate și la contribuţiile sociale.

Premierul Charles Michel a declarat că aceste măsuri sunt absolut necesare pentru a menţine deficitul bugetar la un nivel scăzut, însă Marie-Helena Ska, secretar general al uniunii sindicale CSC, spune că guvernul ar trebui să caute banii în altă parte, nu în buzunarele muncitorilor, ci acolo unde se găsesc de fapt, la oamenii bogaţi.

Protestul din această săptămână marchează începutul unei luni întregi de marșuri organizate în toată ţara, care vor culmina cu o grevă generală, planificată pentru data de 15 decembrie.

Semne europene

Întreaga Europă se confruntă în continuare cu probleme economice, iar liderii politici, economiștii și legislatorii încep să conteste mai mult ca niciodată principiul după care Germania a condus Europa prin criza ultimilor 6 ani, adică insistenţa că austeritatea bugetară este o precondiţie pentru creșterea economică.

Franţa a început o revoltă publică la adresa Angelei Merkel, care nu contenește cu cererile continue pentru reducerea deficitului, în timp ce economia stagnează. Franţa este blocată pe un traseu în care revenirea economică se face extrem de încet, Banca Centrală avertizând că ţara nu are nicio șansă să-și atingă ţinta de a înregistra o creștere economică de 1% pentru 2014.

Italia a început să abordeze același discurs negativ la adresa rigidităţii germane. Chiar și președintele Băncii Centrale, Mario Draghi, lansează apeluri către Germania să își destindă politica. Un alt semnal de avertizare vine din partea Fondului Monetar Internaţional, care și-a redus din nou previziunea pentru creșterea economică a zonei euro, la doar 0,8% pentru acest an. FMI a cerut Germaniei în particular să înceapă să cheltuiască mai mult pentru a stimula economia.

Londra, care cântărește încă posibilitatea ieșirii din UE, suferă și ea de pe urma măsurilor de austeritate impuse de Germania, conform unui studiu realizat de Unicef. Se pare că în prezent, mai mult de 1 din 4 copii englezi trăiesc în sărăcie, din cauza implementării acestor măsuri.

Încăpăţânarea doare

„Trebuie să vă faceţi auziţi. Germania este blocată în politica de austeritate pe care a impus-o peste tot în Europa”, a declarat ministrul francez al economiei, Arnaud Montebourg, după ce Germania a respins o propunere a președintelui francez pentru o schimbare a politicii economice europene, care să încurajeze creșterea.

În timp ce Italia, a treia cea mai mare economie a zonei euro, a intrat din nou în recesiune, premierul Matteo Renzi a admonestat Berlinul pentru că își ameninţă partenerii și a avertizat că aceste măsuri austere pot influenţa negativ stabilitatea politică, prin încurajarea politicienilor extremiști și populiști.

Nici chiar în Germania lucrurile nu sunt prea roze. Uniunea conductorilor de tren din ţară a anunţat o grevă de patru zile, care a început miercuri, după ce operatorul naţional, Deutsche Bahn, și uniunea sindicală GDL nu s-au înţeles pentru creșterea cu 5% a salariilor pentru 20.000 de angajaţi și pentru reducerea săptămânii de lucru. Aceasta este a șasea acţiune de acest gen care a lovit Deutsche Bahn din luna septembrie, conform BBC.

Cu toate acestea, pentru moment, Berlinul pare implacabil și nedispus să devieze de la planurile actuale, care încă sunt susţinute de un număr de ţări europene, printre care Finlanda și Spania. Totuși deja se poate observa fără speculaţii că autoritatea Germaniei ca lider european este contestată, începând să provoace un val de revolte în statele europene. „După ce am urmat strategia de austeritate dăunătoare, în speranţa că Germania își va modera în final poziţia, statele spun acum că este destul. Va trebui să acţionăm pentru a opri această cădere a economiei”, conchide Simon Tilfor, directorul adjunct al Centrului pentru Reforme Europene din Londra.