Grecia, la limită: a fost străpuns călcâiul lui Ahile?

38

Paralizia politică a Greciei continuă, după ce ieri partidul de extremă stângă (care a reuşit să obţină locul al doilea la alegerile generale din 6 mai) a respins guvernul tehnocrat de uniune naţională.

Guvernul ar fi trebuit să sprijine programul convenit cu instituţiile financiare internaţionale, dar cele două partide dominante din Grecia, care susţin acordul cu UE şi FMI, nu au reuşit să obţină împreună majoritatea parlamentară. Alegătorii eleni au transmis astfel un mesaj puternic că Grecia e dispusă să rămână în zona euro doar cu condiţia de a se renunţa la economisirile draconice impuse cetăţenilor ei.

Grecia se apropie astfel de o nouă rundă de alegeri anticipate, ce vor fi organizate cel mai probabil în luna iunie. Până atunci, însă, Grecia se confruntă cu o problemă majoră: lipsa banilor.

Pe de o parte, incertitudinea politică din ultimele câteva săptămâni a redus drastic capacitatea mecanismului de colectare a taxelor, iar veniturile s-au diminuat cu aproape 50%. În consecinţă, primul ministru, Lucas Papademos, afirmă că rezervele financiare reduse ale Greciei se vor epuiza complet în luna iunie.

Pe de altă parte, creditorii Greciei, UE, FMI şi BCE, au transmis că Atena nu va mai primi ajutor financiar până la formarea unui guvern care să fie angajat faţă de politica de austeritate şi programul de reforme structurale.

Reacţii în lanţ

Eşecul politic de ieri din Grecia a fost o lovitură puternică pentru Europa. Pieţele europene au scăzut semnificativ (indicele de stoc a scăzut cu 2% în Marea Britanie, Germania şi Franţa), iar preţul petrolului a scăzut cu aproape doi dolari, continuând tendinţa negativă din ultima perioadă.

Şi Bursa de la Bucureşti a fost influenţată ieri de scăderile de pe pieţele internaţionale, pierzând 4,1% la nivelul indicelui BET-C. Brokerii spun că investitorii se tem de o nouă cădere, cum a fost cea din vara anului trecut, când acţiunile locale au pierdut peste 20% în câteva săptămâni, pe fondul turbulenţelor din zona euro.

Ieşirea Greciei din zona euro, aparent doar un scenariu posibil

În condiţiile în care situaţia Greciei afectează cel mai mult Germania, comentatorii germani sunt tot mai vocali în a cere scoaterea Greciei din zona euro. Aceştia declară că statele UE nu pot forţa Grecia să rămână în zona euro, atâta timp cât ţara refuză să se supună măsurilor impuse. Germanilor li se alătură tot mai mulţi experţi care declară că zona euro este mai rezistentă decât acum doi ani la o posibilă plecare a Greciei şi UE ar putea face faţă destul de bine ieşirii Greciei din zona euro.

Totuşi, miniştrii de finanţe europeni nu sunt la fel de categorici în privinţa Greciei. Salvarea grecilor nu va fi deloc uşoară nici dacă păstrează moneda comunitară, nici dacă revin la drahmă. În plus, Grecia s-ar putea confrunta cu o serie de efecte negative, precum inflaţie crescută, penurie de combustibil, o scădere masivă a standardelor de viaţă, o creştere a tensiunilor sociale şi izolare politică la nivel internaţional.

Ieşirea Greciei i-ar costa mai mult pe europeni – şi nu doar pe cei din zona euro – decât păstrarea ei în continuare. Grecia ar continua să primească bani din fondul european de stabilitate financiară, doar că ajutorul ar fi achitat de toţi cei 27 de membri ai UE.

Susţinătorii păstrării Greciei spun că ieşirea Greciei din zona euro este posibilă din punct de vedere tehnic, dar ar aduce daune monedei euro. În plus, miniştrii de finanţe europeni s-au arătat dispuşi să slăbească cerinţele faţă de Grecia, în cazul în care guvernul va reuşi să se pună de acord asupra unui plan de salvare a ţării.

Situaţia Greciei pune liderii statelor UE într-o situaţie fără precendent. Chiar şi în cazul aplicării celui mai bun scenariu pentru ambele părţi (binele Greciei şi al UE), măsurile de austeritate şi criza vor continua să fie contagioase.