Între austeritate și renunţare la euro, Grecia alege proteste

12

Grecia a fost avertizată în ultima lună să accelereze reformele. Alternativele sunt un nou plan de salvare sau reintroducerea monedei naţionale, drahma. Protestele sociale de azi, primele pe anul acesta, sunt strigătul unui popor aflat în cel de-al treilea an consecutiv de recesiune.

Datoriile Greciei continuă să crească, în ciuda măsurilor radicale de austeritate. Un grup de economiști de frunte ai Europei, The European Economic Advisory Group (EEAG), a avertizat că Grecia ar putea avea nevoie de un alt plan de salvare cel mai târziu în 2013. Între avertismentele economiștilor europeni se numără posibilitatea reducerii cu 30% a împrumuturilor creditorilor sau chiar reintroducerea drahmei grecești. Raportul publicat marţi de EEAG atrage atenţia că Grecia nu își va putea reveni prin sine după epuizarea ajutorului. O reeșalonare a datoriei Greciei este inevitabilă, crede Thomas Mirow, șef al European Bank for Reconstruction and Development, citat de publicaţia germană Süddeutsche.

Propunerile EEAG sunt simple: reîntoarcerea la moneda naţională, drahma, sau noi măsuri de austeritate. Guvernul Greciei a subliniat însă până acum că „va plăti înapoi fiecare cent" și că va începe reducerea datoriilor cel mai târziu în 2014. Planul guvernului este continuarea măsurilor de austeritate.

Miercuri, 23 februarie, în capitala Atena au avut loc demonstraţii de protest care au degenerat în confruntări violente între protestatari și forţele de ordine. Protestele au fost parte a unei greve a transportatorilor care a paralizat ţara, și prima grevă generală din Grecia în anul 2011. Peste 30.000 de oameni au protestat, unul dintre sloganurile cele mai dese fiind: „Nu mai ascultaţi de cei bogaţi – Luptaţi împotriva lor!"

„Situaţia economică e foarte dificilă și, uneori, chiar și mie îmi vine să mă alătur protestatarilor", a spus prim- ministrul grec George Papandreou, aflat într-o vizită în Finlanda. „Însă simplele proteste nu duc nicăieri. Avem nevoie de decizii care să ne ajute concret în rezolvarea problemelor."

Sindicatele critică măsurile de austeritate promovate de guvernul socialist după împrumutul de 110 miliarde de euro din partea ţărilor europene și a FMI. Vicepreședintele celui mai mare sindicat a criticat faptul că populaţiei i se cer mai multe sacrificii în cel de-al treilea an de recesiune. „Măsurile ce ne sunt impuse prin acordul cu cei ce ne-au împrumutat sunt dure și incorecte. Ne confruntăm cu o austeritate pe termen lung, cu un șomaj ridicat și riscul de destabilizare a structurii sociale", a declarat Stathis Anestis pentru Associated Press. „Crește nivelul de furie și de disperare. Dacă aceste politici vor continua, și noi o vom face." În Tesalonic, al doilea oraș grec ca mărime, a avut loc un protest cu 15.000 de participanţi. Alte aproape 60 de proteste au avut loc în localităţi din Grecia.

La începutul lunii, raportorii internaţionali care monitorizează datoria Greciei au anunţat că, pentru a evita neîmplinirea ţintelor economice, ţara are nevoie de o „accelerare semnificativă" a reformelor pe termen lung. Una dintre propuneri a fost un plan de privatizare de 50 de miliarde de euro, prin care să se acopere o parte din datoria naţională, care anul acest va depăși 150% din PIB. FMI a spus că unele dintre frecventele demonstraţii împotriva guvernului de la Atena vin din partea unor grupuri pentru care reformele aduc pierderi unor „avantaje și privilegii necinstite".