Liderii zonei euro salvează Grecia și PIIGS

19

În urma unei întâlniri de urgenţă liderii zonei euro au căzut de acord să ofere un nou pachet de ajutor de 159 de miliarde de euro Greciei. Setul amplu de măsuri prevede o mărire a perioadei de creditare și o micșorare a dobânzilor, dar și spirijinul privat.

Soluţia se pare că a venit în urma unui compromis la care au ajuns președintele francez și cancelarul german în discuţiile cu președintele Băncii Centrale Europene, cu câteva ore înaintea summitului de urgenţă de la Bruxelles de ieri, 21 iulie. Pachetul de 159 de miliarde oferit Greciei va fi susţinut de sectorul privat, care va oferi 50 de miliarde de euro și de guvernele europene și FMI care vor suporta 109 miliarde. Pe lângă implicarea sectorului privat, programul implică o perioadă de maturizare a creditelor la 15 ani sau chiar 30 de ani în loc de 7,5 ani, cu dobânzi de 3,5% în loc de maximul actual de 5,8%.

„Am ajuns la un acord cu privire la un nou program de asistenţă care să acopere total prăpastia financiară și care să fie finanţat atât de UE cât și de FMI", a declarat președintele UE, Herman Van Rompuy. „Pentru prima oară de la începutul acestei crize putem spune să politicile și pieţele au căzut de acord", a menţionat președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Anteriorul pachet oferit Greciei de 110 miliarde de euro s-a dovedit insuficient. Actualul ajutor „creează o cale sustenabilă pentru Grecia… o ușurare a poverii pentru poporul elen", a declarat premierul Greciei George Papandreou. Ţara lui are o datorie de 350 de miliarde de euro sau 160% din PIB. „Grecia este un caz special și ceea ce facem pentru Grecia nu vom face pentru o altă ţară", a spus Sarkozy. „Grecia este într-o situaţie cu absolut excepţională și din acest motiv cere soluţii excepţionale și unice", a confirmat și Trichet (BCE).

AP scrie că decizia de a primi susţinere din sectorul privat implică faptul că Grecia este de fapt prima ţară care va fi declarată de agenţii drept una în incapacitate de plată, prima în istoria de 12 ani a zonei monedei unice. Politicienii și analiștii au evaluat nu doar riscul intrării în incapacitate de plată a Greciei era la orizont, ci și contagiunea în zonă, în special asupra Italiei și Spaniei. Măsurile de mărire a perioadei creditării și reducerii dobânzilor vor avea efect și asupra Irlandei și Portugaliei. Reducerea dobânzilor va însemna economisirea a 600-800 de milioane de euro anual pentru Irlanda. Profetul crizei Nouriel Roubini este însă sceptic și crede că „peste un an Portugalia și Irlanda vor avea nevoie de aceeași ușurare a datoriilor."

Măsurile luate vor să demonstreze și faptul că Fondul European de Stabilitate Financiară nu este doar o construcţie pe hârtie. În plus liderii europeni au promis și un „Plan Marshall" pentru investiţiile publice europene, fără a oferi însă la acest moment alte detalii. Detaliile acordului actual vor fi finalizate în luna septembrie.