CEDO: România încalcă drepturile deţinuţilor

282

CEDO a constatat că situaţia din închisorile din România este caracterizată de o disfuncţionalitate structurală.

Se așteaptă din partea statului să ia măsuri generale, în condiţiile în care magistraţii Curţii au stabilit în unanimitate că a fost încălcat Articolul 3 din Convenţie, referitor la tratamentele inumane și degradante.

Conform deciziei CEDO, România va trebui să plătească despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de patru reclamanţi în legătură cu condiţiile din închisorile din România. În consecinţă, statul român va fi nevoit să plătească prejudicii morale în valoare de 16.000 de euro fiecăruia şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată. Reclamanţii au denunţat condiţiile de detenţie din penitenciarele din Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Rahova, Tulcea, Iaşi şi Vaslui. Printre aspectele semnalate apar suprapopularea, lipsa luminii naturale, plimbarea zilnică scurtă şi lipsa activităţilor recreative, condiţiile inadecvate de salubritate, lipsa unor programe socio-culturale şi educaţionale sau cursuri profesionale. Decizii CEDO referitoare la condiţiile din penitenciare au mai primit, în trecut, și Italia, Ungaria sau Bulgaria.

Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a declarat că trebuie rezolvată problema a peste 8.000 de locuri noi în penitenciare pentru a ieşi din cadrul deciziei CEDO, ceea ce înseamnă un necesar de opt penitenciare moderne, în condiţiile în care doar unul costă aproximativ 140 de milioane euro. „Din statistici şi analize publice, azi sistemul penitenciar ar avea nevoie de 8.000 – 8.500 de locuri de cazare pentru a nu mai fi presaţi de această decizie. În 27 de ani au fost construite doar trei penitenciare noi, la Rahova, Arad, Giurgiu, care nu e finalizat nici azi în totalitate.”

Este o situaţie pe care o recunoaște și comisarul Cristian Micu, purtător de cuvânt al Penitenciarului Jilava. Acest penitenciar de lângă București are un grad de supraaglomerare de 160-170%. Cu excepţia deţinuţilor care și-au obţinut în instanţă dreptul de a avea la dispoziţie un spaţiu de minimum 4 metri pătraţi în celule, ceilalţi condamnaţi stau și câte 20-21 într-o cameră. „Clar sub patru metri pătraţi”, a insistat comisarul.

Dar nici cei care se bucură de privilegiul spaţiului adecvat nu au o viaţă tocmai ușoară. Sunt percepuţi de ceilalţi ca „reclamangii” și sunt priviţi cu invidie. Unii deţinuţi susţin că sunt persecutaţi inclusiv de conducere, pentru ca reclamaţiile să fie descurajate. „Și eu sunt printre cei care am fost în instanţă și mi-am câștigat cei 4 metri. Nu a fost ușor. Prima dată când am făcut acest lucru a fost la Rahova… suntem cetăţeni europeni și avem drepturi. Și avem și dreptul de a ni le cere”, spune unul dintre deţinuţi. „Sunt invidioși, dar le este frică să facă cerere și plângere pentru a-și cere drepturile”, spune un altul. În plus, în cadrul aceluiași penitenciar, un angajat se ocupă și de 100 de deţinuţi, în vreme ce legea și normele europene recomandă ca fiecare agent de pază să aibă în grijă cel mult trei condamnaţi.

Situaţia este atât de gravă în condiţiile în care vorbim despre cea mai mică populaţie de deţinuţi de când există sistemul penitenciar românesc – 27.000 de deţinuţi. Însă, conform liderului Sindicatului Lucrătorilor din Penitenciare, contează cu ce comparăm. „CEDO ne obligă să ne raportăm la normele europene. În funcţie de acestea, capacitatea noastră de deţinere este mai mică cu aproximativ 9.000 de locuri. Din acest motiv se câștigă cu destul de multă ușurinţă procese la CEDO”, opinează liderul sindical.

Acesta susţine că o eventuală lege a graţierii nu ar rezolva problema. „Aceasta este o măsură care durează doar un an, un an și ceva. Populaţia se reconstituie. Cât timp politicile penale, procedural penale, execuţional penale se menţin, nu poate exista o schimbare majoră printr-o măsură punctuală de scoatere a unor deţinuţi din penitenciare.” Același fapt îl menţionează și Diana Hătneanu, avocat specializat în drepturile omului. „Evident că decizia va fi exploatată într-un fel sau altul. O lege a graţierii golește, să spun așa, penitenciarele la un anumit moment. Dar dacă sistemul care a dus la problema iniţială rămâne același, evident că într-un timp mai scurt sau mai lung ne întoarcem de unde am plecat”, susţine experta.