În România milioanelor de metri cubi de lemn furaţi anual, doi pădurari uciși la interval de o lună

135

Începând cu anul 2014, s-au înregistrat 185 de cazuri de agresiune la adresa personalului silvic, doi pădurari pierzându-și viaţa și mulţi alţii necesitând spitalizare, potrivit unui comunicat emis la sfârșitul săptămânii trecute de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva.

Organizaţiile Greenpeace, Agent Green și Declic organizează pe 3 noiembrie Marșul pentru Păduri, în semn de protest faţă de creșterea numărului de pădurari care devin victime ale hoţilor de lemn. Totodată, cele 3 ONG-uri resping declaraţiile directorului Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, potrivit cărora sesizările și anchetele ecologiștilor cu privire la tăierile ilegale de lemn ar „semăna violenţă în societatea românească, crescând riscurile la care sunt supuşi silvicultorii”.

„Activiştii de mediu se declară extrem de îngrijoraţi de creşterea cazurilor de violenţă asupra pădurarilor la care asistăm în ultimii ani: peste 600 de silvicultori au fost agresaţi, 6 dintre ei au murit. Trebuie să înţelegem că la aceste riscuri suntem supuşi cu toţii: pădurari, activişti de mediu sau simpli turişti care au ghinionul de a se lovi de o tăiere ilegală”, precizează ONG-urilor într-un comunicat de presă.

În comunicat se menţionează că Maramureșul este judeţul în care s-au efectuat cele mai multe tăieri ilegale în ultimele 3 decenii, doar în 2018 fiind depistaţi 90.000 de metri cub de lemn tăiat ilegal. Cifrele arată că există structuri de crimă organizată finanţate din furtul de lemn, și că „măsurile luate de autorităţi nu dau rezultate, dimpotrivă, moartea pădurarilor e un semn flagrant că infracţionalitatea din păduri este în creştere”, spun ONG-urile.

Recorder a realizat o investigaţie dată publicităţii la începutul acestei luni, după ce reporterii săi au mers în Bucovina, pentru a descoperi cum funcţionează mafia lemnului. Potrivit datelor Recorder, în ultimii 30 de ani s-au tăiat ilegal 270 de milioane de metri cubi de lemn: „Imaginaţi-vă o coloană de camioane încărcate cu lemn furat și așezate bară la bară de-a lungul graniţelor României. Înmulţiţi lungimea acestei coloane de 26 de ori și veţi avea dimensiunea reală a cantităţii de lemn care a fost furată din pădurile României din 1990 până astăzi”.

Metoda Adaosului este practicată de unii silvicultori sau patroni pentru a da aparenţa legalităţii în timp ce se fură lemnul, arată reporterul Recorder, Alex Nedelea. Silvicultorii sunt obligaţi să marcheze arborii afectaţi, accidentaţi, în vederea tăierii, iar acest lucru ar trebui făcut înaintea organizării licitaţiei. De fapt, ei marchează numai o parte a acestor arbori, așteaptă să vadă cine va câștiga licitaţia, după care urmează înţelegerile între silvicultori și patroni. Abia atunci sunt marcaţi și restul arborilor, din rândul celor sănătoși, cu o valoare mult mai mare pe piaţa lemnului.

Reportajul Recorder devoalează complicitatea care există în cazul furtului: de la poliţiști care ameninţă pe cel care face o sesizare de transport ilegal, la silvicultori, șefi de ocoale și politicieni care fac afaceri cu lemn. Lanţul nu are verigi slabe, spune Alex Nedelea, povestind că un inspector silvic cu o vechime de 15 ani în sistem i-a povestit că, deși a făcut sute de plângeri penale, „ în cele mai optimiste estimări, 2% din cazurile de furt de lemn ajung să fie soluţionate cu condamnări”.

La câteva zile de la investigaţia „Pe urmele hoţilor de lemn” a celor de la Recorder, care a și devenit virală, directorul Mihăilescu s-a angajat să stopeze „Metoda Adaosului”, iar șeful Ocolului Moldoviţa și-a dat demisia.

Săptămâna trecută, pădurarul Liviu Pop, de la Ocolul Silvic Strâmbu Băiuţ, Maramureș, în vârstă de 30 de ani, a fost găsit împușcat într-o râpă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, după ce a încercat să intervină într-o tăiere ilegală din pădurea pe care o păzea. Jurnaliștii de la BBC au scris despre acest caz, subliniind că Pop este al doilea pădurar ucis în România în mai puţin de o lună. „Cele două crime au ridicat problema siguranţei pentru cei al căror scop este să protejeze pădurile acestei ţări din partea de est a UE. (…) Există o teamă considerabilă cu privire la nivelul de violenţă pe care hoţii de lemne sunt dispuși să-l facă pentru a defrișa pădurile”, au menţionat jurnaliștii britanici.

Pe 12 septembrie, Răducu Gorcioaia, angajat al Ocolului Silvic Pașcani din cadrul Direcţiei Silvice Iași, a fost găsit mort în pădure, cu urme de lovire cu toporul, după ce acesta se așezase la pândă, decis să-i prindă pe cei care tăiau ilegal lemne.

La o zi după moartea pădurarului din Maramureș, Răzvan Cenușă, unul dintre pădurarii Ocolului Silvic Moldoviţa, a fost atacat de membrul unei familii care exploatează lemn în zonă și ameninţat cu moartea. Cenușă, care apare și în investigaţia Recorder, a descoperit că angajaţi din ocolul silvic i-au falsificat semnătura pe mai multe documente silvice și a sesizat poliţia.

Potrivit raportului Inventarului Forestier Naţional, un organism înfiinţat în 2006 în urma unei cerinţe ferme venite de la Bruxelles, 38 de milioane de metri cubi de lemn sunt extrași anual din pădurile României, o cifră năucitoare, în condiţiile în care Institutul Naţional de Statistică raportează numai 18 milioane de cubi, adică tăierile legale. Deși raportul, realizat cu ajutorul unui expert francez, a fost validat de Ministerul Apelor și Pădurilor, doar cifra tăierilor ilegale nu a fost validată și nici publicată.

Propunerile pentru care ONG-urile organizează un marș pe 3 noiembrie se referă la monitorizarea pădurilor prin satelit, existenţa unui registru electronic în depozitele de lemn, GPS obligatoriu pe mijloacele de transport al lemnului și camere de supraveghere în puncte cheie.