Trei semne rele pentru economia României

234

Unu din trei executivi locali crede că economia României se va deteriora în următorul an, iar aproape jumătate dintre managerii chestionaţi cred că situaţia economiei globale se va înrăutăţi în aceeaşi perioadă, arată concluziile studiului CEO Survey 2012, realizat de firma de audit şi consultanţă PwC. Speculaţiile privind ieşirea Greciei din zona euro au dus la consecinţe negative în trei puncte-cheie pentru economia României.

1. Creşterea economică

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit creşterea economică pentru anul acesta, stabilită în noiembrie anul trecut la 1,8%-2,3% din PIB, în scădere. Conform datelor publicate marţi, care fac parte din „Prognoza pe termen mediu 2012-2015”, economia ar urma să crească doar cu 1,7% din PIB, sub nivelul minim estimat anterior.

Pentru a respecta deficitul bugetar asumat în faţa FMI, CE şi a Băncii Mondiale şi având în vedere revizuirea în scădere pentru creşterea economică, analiştii consideră că ar putea fi nevoie de noi reduceri de cheltuieli. Şi pentru 2014 creşterea economică a fost revizuită în scădere de la 4,2% la 3,6%, iar pentru anul 2015, a scăzut de la 4,4% din PIB, la 3,9% din PIB.

2. Deprecierea leului

Având în vedere presiunile interne şi externe asupra cursului valutar, CNP estimează acum un curs mediu anual de 4,4 lei/euro pentru 2012, faţă de 4,26 lei/euro, conform prognozei anterioare. În doar jumătate de an, cursul mediu al leului faţă de euro a crescut cu 14 puncte procentuale faţă de cel estimat în toamna anului trecut, anunţă Gândul.

După ce săptămâna trecută directorul general al ING Bank România şi o parte dintre analiştii băncilor au indicat că includ în prognozele lor un curs de peste 5 lei pentru un euro dacă Grecia iese din zona euro, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a început public bătălia cu astfel de prognoze.

Deşi Isărescu nu a explicat clar care este nivelul de curs pe care l-ar apăra BNR, din declaraţiile lui se înţelege că nu este deloc de acord cu un curs de 5 lei/euro, relatează ZF.

Deprecierea leului poate influenţa negativ cererea internă şi, implicit, creşterea economică, spun analiştii. Pe de altă parte, ar putea să susţină strategia Băncii Centrale de încurajare a creditării în lei.

Rezervele valutare de la BNR sunt principalul scut de protecţie pentru leu în faţa unei eventuale agravări a tensiunilor externe. Faţă de septembrie 2008, când s-a declanşat criza financiară internaţională, rezerva este mai mare cu aproape 30%. Cu toate astea, doar în luna mai rezervele valutare au înregistrat o scădere de 817 milioane euro, ajungând la 33,52 de miliarde.

3. Numărul de salariaţi

CNP a revizuit în scădere şi numărul mediu de salariaţi, de la 4,55 milioane la 4,43 milioane, numărul efectiv de salariaţi, conform metodologiei AMIGO, care include şi sectorul informal.

În ceea ce priveşte estimările privind evoluţia salariilor în perioada 2013-2015, veştile sunt mai bune. Dacă ce anul trecut CNP estima un salariu mediu net pe economie de 1.606 lei în 2013, de 1.677 lei în 2014 şi de 1.749 de lei în 2015, acum estimările sunt de 1.660 de lei, de 1.727 de lei respectiv de 1.797 de lei.

Fondurile europene – salvarea economiei

Managerii locali au declarat, în studiului CEO Survey 2012, că salvarea economiei constră în efortul Guvernului de a găsi modalităţi pentru atragerea şi menţinerea investitorilor străini, conform Capital.ro.

Investiţiile străine s-au prăbuşit în ultimii ani, ajungând la nivelul de acum un deceniu. Atragerea fondurilor europene, care ar fi trebuit să înlocuiască finanţarea externă în valută şi considerată totodată principala metodă de creştere economică, este la pământ.

Jurnaliştii The Economist comentează în ediţia online că românii sunt obişnuiţi să trăiască ca în timpul regimului comunist, „care le oferea o locuinţă şi un loc de muncă indiferent de eforturile lor, iar acum le este greu să acceseze fondurile de la Uniunea Europeană, lucru care implică depunerea unui efort”.

„A doua cea mai săracă ţară din UE, România este în continuare statul cu cea mai redusă rată de absorbţie din UE (7,4 procente)”,scrie The Economist. Victor Ponta a declarat recent că România stă să piardă 100 de milioane de euro de la Comisia Europeană, până la sfârşitul anului, şi mai mult de 1 miliard de euro, anul viitor.

Potrivit analiştilor, principalele motive pentru acest eşec sunt corupţia, lipsa de motivare şi informare, incapacitatea administrativă şi neînţelegerea modului de funcţionare a instituţiilor europene, notează The Economist.