În timp ce sute de imigranţi musulmani continuă să își piardă viaţa încercând să ajungă în Europa, cu speranţa că vor avea o viaţă mai bună, ușile care li se închid în nas sunt din ce în ce mai numeroase. De această dată este vorba despre Suedia.

Nu demult, mai exact anul trecut, Suedia împreună cu Germania și Austria au dat clasă Europei în privinţa a ceea ce înseamnă omenia, împărţind între ele cea mai mare parte a cererilor de azil din partea refugiaţilor, majoritatea sirieni, dar și irakieni, afgani și iranieni. Anul acesta, situaţia s-a schimbat la 180 de grade.

Atitudinea antiimigranţi a speriat oficiali de top din fiecare ţară, iar anul acesta primirea refugiaţilor este descurajată chiar și în Germania, unde Angela Merkel își făcea anul trecut selfie-uri cu imigranţii care o numeau „mamă”. Desigur, metodele de descurajare adoptate diferă de la o ţară la alta. În Suedia ar fi vorba despre o lipsă de informaţii în ce privește îngreunarea anumitor procese legale.

RFI scrie că în cursul primelor patru luni ale acestui an, 1.366 de irakieni, 474 de afgani şi 315 iranieni au cerut repatrierea, în schimbul unor ajutoare, după ce au văzut că ceea ce își imaginau că vor găsi în Suedia nu se potrivește cu realitatea. Acum spun că au fost informaţi în privinţa condiţiilor de „oficializare” a situaţiei, care poate să dureze și un an și jumătate, și a reîntregirii familiei, care necesită mult timp şi multe demersuri administrative și nu poate fi garantată.

O altă metodă adoptată pentru descurajarea valului de imigranţi este efectiv „baricadarea ușilor”. Unul dintre cele mai bogate orașe din Elveţia, de exemplu, preferă să plătească o sumă de aproape 300.000 de dolari şi să nu primească 10 refugiaţi, cât i-au fost arondaţi conform schemei de relocare a refugiaţilor între ţările UE. Decizia a fost luată prin vot, de către cei 22.000 de rezidenţi, dintre care 300 sunt milionari în euro.

„Nu îi vrem aici, pur și simplu. Am muncit din greu toată viaţa și avem un oraș pe care nu vrem să îl stricăm. Nu suntem potriviţi să primim refugiaţi și nici nu s-ar putea integra aici”, a declarat un cetăţean din Oberwil-Lieli, conform The Atlantic.

Din păcate, această atitudine se întâlnește din ce în ce mai des și la persoane din partea cărora nu ne-am aștepta. Dalai Lama, de exemplu, a declarat într-un interviu pentru o publicaţie din Germania că ţările europene, și Germania în special, nu pot deveni „ţări arabe”. „Germania este Germania. Sunt deja atât de mulţi, încât în practică devine dificil”, citează Washinton Post. Este o extensie neașteptată de simpatie pentru un sentiment care a găsit teren fertil între grupurile naţionaliste. Și mai neașteptat este că vine din partea unui învăţător spiritual, care printre altele este el însuși un refugiat.