Cărţile pentru copii și desenele animate ascund mai mult decât poveţe de viaţă, de moralitate sau mesaje precum: „Binele triumfă întotdeauna asupra răului.” Unele dintre acestea au conotaţii politice, sociale și istorice, în vreme ce altele ascund mesaje subliminale cu tentă sexuală, discriminatorie sau chiar malefică.
„Valorile care conturează o carte reprezintă politicile autorului. Promulgarea acestor valori prin publicare este un act politic. Cu excepţia câtorva tipuri de literatură pentru copii care par a fi lipsite de valoare, cea mai mare parte din ceea ce citesc copiii sunt umplute cu ideologii, indiferent de sursă, scop și mod de exprimare, fie conștient promulgată de autori sau nu. În cărţile scrise bine, abilitatea narativă a autorului, strălucirea imaginativă și abilitatea de a crea personaje atractive și firele narative au tendinţa de a masca ideologiile exprimate. Dar dacă ideologiile au potenţiale puteri de persuasiune, ele nu devin mai puţin persuasive pentru că sunt ascunse”, scria Robert D. Sutherland în eseul Persuadorii ascunși: Ideologii politice în literatura pentru copii, publicat în Children’s Literature in Education.
Mesaje ascunse în basmele pentru copii
Mai mult decât o poveste care a captivat copii și adolescenţi, Huckleberry Finn, romanul lui Mark Twain, este „o carte cu conţinut politic ridicat”, susţine Sutherland. Prin această lucrare, autorul „atacă” fenomenul sclaviei și consecinţele rasismului. Iar povestea Vrăjitorului din Oz, scrisă de L. Frank Baum, care le-a făcut pe fetiţe să viseze la o pereche de pantofi roșii magici „satirizează feminismul militant prin acţiunile generalului Jinjur și a Armatei sale a Revoltei”.
Despre cartea aventurilor lui Alice în Ţara Minunilor, a lui Lewis Carroll, au fost emise multe teorii: ar putea fi o operă închinată logicii matematice, ar putea ascunde substraturi legate de droguri sau chiar o satiră la adresa Războiului celor Două Roze, scrie BBC. Ideea că opera ar fi legată de consumul de droguri este alimentată prin diverse scenete, precum cele în care Alice mănâncă ciuperci care o fac mai înaltă sau mai scundă, ori de omida care fumează din narghilea. Teoria este întărită și de accesul legal la opium din acea perioadă. Însă despre Carroll experţii susţin că nu era un consumator, notează BBC.
Exemplele de mesaje ascunse printre rândurile poveștilor pentru copii pot continua. De exemplu, despre cartea Cronicile din Narnia, scrisă de C. S. Lewis, se crede că are substraturi legate de teologia creștină. The Little Engine that Could ar putea ascunde mesaje feministe, iar Cum a furat Grinch Crăciunul ar putea evoca fenomenul consumerismului și materialismului din perioada sărbătorilor de iarnă.
Mesaje care se văd, dar nu se observă
În cazul desenelor animate adresate în special copiilor, dar iubite de publicurile de toate vârstele, cei care au fost extrem de atenţi la imagini au observat o serie de mesaje subliminale care ascund diverse sensuri. De exemplu, posterul pentru filmul animat Mica Sirenă ascunde o conotaţie falică. Despre această imagine se spune că ar fi fost creată intenţionat de artistul care a realizat-o, pentru că urma să fie concediat, scrie Listverse. Artistul însă sugera că această „scăpare” este o eroare.
Textul „sex” poate fi observat în mai multe desene animate populare și îndrăgite de copii. De exemplu, el apare „scris” pe cer într-o secvenţă din Regele Leu. În acest caz însă, echipa care s-a ocupat de efectele speciale susţin că literele sunt de fapt o „amprentă personală” și formează construcţia „SFX”.
Cuvântul „sex” pare să apară și în desenul animat Frumoasa și Bestia, încrustat într-un element decorativ. În acest film însă, pot fi observate și alte simboluri care ar putea avea semnificaţii malefice: precum apariţia unei forme care imită un craniu (în ochii unuia dintre personaje) ori frecventa apariţie a gestului care imită coarnele, făcut cu ajutorul mâinii.
Totodată, într-una dintre scenetele din The Rescuers apare pe fundal o imagine care aduce mult cu un bust al unei femei dezbrăcate, care apare pentru foarte puţin timp în cadru. Iar în filmul Monsters Inc., într-una dintre scene este înfăţișat un desen care o prezintă pe mama eroinei și pe „unchiul Rob” în ipostaze intime.
De asemenea, mesaje subliminale ar putea fi transmise și sonor, prin replicile personajelor. De exemplu, într-una dintre scenele din filmul animat Lampa lui Aladdin se poate auzi următoarea replică: „Good teenagers take off your clothes” („Adolescenţi cuminţi dezbărcaţi-vă”). Însă, potrivit scenariului, replica ar fi trebui să sune astfel: „Good kitty, take off and go”, scrie Listverse. Totodată, într-un alt desen animat, pare că îndrăgitul răţoi Donald Duck dă dovadă de rasism, adresându-i se lui Daffy Duck (un răţoi de culoare neagră) cu replica: „God damn stupid nigger” („Nenorocit negrotei stupid”). Alţii sunt de părere însă că Donald ar fi spus: „Goddurn stubborn nitwit” sau „You doggone little…”. Despre personajul Donald însă au mai apărut acuzaţii legate de replicile sale care conţin cuvinte nepotrivite pentru un public tânăr.
Impactul mesajelor subliminale
În ceea ce privește conotaţii și mesaje mult mai puternice de dincolo de poveștile din cărţile pentru copii, chiar dacă nu le receptăm conștient, „nu înseamnă că nu le absorbim”, susţine dr. Alison Walter, de la Centrul Naţional de Cercetare pentru Literatura pentru Copii Roehampton, citată de BBC. Uneori, acestea nu sunt receptate fie din cauza vârstei fragede a copilului, fie datorită faptului că povestea l-a captivat la un nivel înalt pe cititor. Aceste dedesubturi profunde „sunt cruciale pentru longevitatea poveștilor care devin clasice, iar basmele sunt un exemplu primar”, punctează BBC.
În ceea ce privește mesajele subliminale, studiile au arătat că acestea, deși nu sunt receptate în mod conștient, au o mare putere asupra psihicului uman, influenţând comportamentul sau atitudinile individului. Un grup de experţi a observat că expunerea pentru foarte scurt timp la cuvinte asociate fricii a activat regiuni ale creierului responsabilă de această emoţie, scrie World Science.
Într-un alt studiu, experţii de la Princeton au observat că expunerea la mesaje subliminale legate de sete, care apăreau în serialul The Simpsons, a crescut această senzaţie în rândul participanţilor.
Și cercetătorii de la Hebrew University of Jerusalem au observat o putere de influenţare a mesajelor subliminale, care are însă un efect diferit faţă de studiile prezentate mai sus. Ei au descoperit că expunerea la mesajele subliminale, precum prezentarea steagului naţional, nu intensifică atitudinile politice, ci dimpotrivă, scrie Psych Central. În cadrul unui experiment la care au participat locuitori ai Israelului, o parte dintre voluntari au fost expuși unor mesaje subliminale care prezentau steagul naţional. Când aceștia au fost rugaţi să își exprime părerea legată de conflictul dintre israeliţi și palestinieni, acest grup a adoptat o atitudine moderată faţă de subiect.
Pe de altă parte, există și experţi care diminuează puterea de influenţă a mesajelor subliminale. De exemplu, în urmă cu aproape 60 de ani, James Vicary, expert în marketing, susţinea că plasarea de astfel de mesaje în filme a crescut vânzarea unor produse alimentare: Coca Cola și popcorn, scrie Discovery. Mai târziu însă, concluziile sale s-au dovedit a fi false.
