Ucraina – O altă Sirie, la graniţă cu România?

499

După alegerea președintelui Poroșenco am sperat că violenţele din Ucraina vor înceta și noul guvern va reuși să împace Estul cu Vestul prin măsuri diplomatice. Însă, după atacarea unui avion plin cu militari ucraineni de către forţele proruse, situaţia pare să semene din ce în ce mai mult cu cea din Siria.

“Un climat de anarhie pune stăpânire pe Est, cu o înmulţire a infracţiunilor, omorurilor, răpirilor și detenţiilor de către grupele armate”, declară îngrijorat Ivan Simonovic, asistentul secretarului general al organizaţiei umanitare Human Rights.

Cât e de rău?

Cel puţin 365 de persoane, dintre care 257 de civili, și-au pierdut viaţa de la 7 mai, conform observatorilor ONU. Printre cei 365 se numără 86 de persoane din personalul militar ucrainean, inclusiv cei 49 de soldaţi care au murit după ce avionul de transport în care se aflau a fost doborât de separatiști, săptămâna trecută.

Mai mult decât atât, s-au raportat mai mult de 200 de cazuri de tortură, iar 34.000 de persoane din Doneţk și Luhansk, adică aproape jumătate din populaţia celor două regiuni care și-au declarat independenţa faţă de Ucraina, au fugit de acasă.

Șeful Departamentului pentru Drepturile Omului al ONU, Navi Pillay, a declarat în raportul publicat miercuri că în zonă s-a instaurat un climat de insecuritate și frică, dacă nu chiar de teroare, care îi împiedică pe oameni să își exprime opţiunile politice.

„Intensificarea activităţii criminale, rezultând în abuzuri împotriva drepturilor umane, nu se mai limitează doar la politicienii locali, reprezentanţii aleși și jurnalișii sau activiștii pentru drepturile omului. Întreaga populaţie a celor două regiuni este supusă riscului de răpiri, detenţii, tortură și atacuri din partea grupărilor armate proruse”, precizează raportul.

La fel ca în situaţia Siriei, implicaţia Rusiei este evidentă pentru vestici, dar negată vehement de ruși și greu de dovedit. Simonovic a raportat în faţa Institutului Internaţional pentru Pace de la New York că reprezentanţi ai grupului separatist din Doneţk au recunoscut pentru prima dată că printre luptătorii lor se află și „voluntari” din Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Alexander Lukașevic, a adoptat aceeași retorică ca în cazul acuzelor privind implicarea Rusiei în Siria, susţinând că raportul prezentat oferă o „interpretare obtuză și părtinitoare a evenimentelor”.

Planuri de intervenţie

Miniștrii de externe europeni se vor întâlni luni, pe 23 iunie, la Luxemburg, pentru a discuta despre o posibilă intervenţie a Uniunii Europene în situaţia din Ucraina, dar nu ar fi vorba despre o intervenţie militară, relatează presa.

O sursă diplomatică a mărturisit că deja s-a redactat un plan pentru misiune, denumit Concept pentru Management de Criză. În el s-ar preciza că ţările europene vor trimite experţi în securitate pentru a „ghida” forţele Ministerului de Interne.

Experţii vor oferi „sfaturi strategice” oficialilor de la Kiev, care să îi ajute să „reorganizeze și să restructureze serviciile de securitate într-un fel care să ducă la recăpătarea controlului absolut asupra lor”. Rolul lor va fi non-executiv, ceea ce înseamnă că nu vor conduce operaţiunile forţelor de securitate.

Prima ţintă a proiectului este să restaureze încrederea ucrainenilor în poliţie, care este „pătată” de abuzurile și relele tratamente aplicate celor care au protestat împotriva regimului președintelui Ianukovici. Abia a doua ţintă ar fi „de escaladarea” situaţiei din estul Ucrainei.

Un al doilea diplomat spune că misiunea este gândită să aibă impactul scontat în maximum doi ani, ceea ce ar indica că nu ne putem aștepta ca situaţia din Ucraina să fie rezolvată prea curând. Între timp, liderii ucraineni se pregătesc să semneze un acord cu Uniunea Europeană, săptămâna viitoare. Acest tratat va permite ţării să desfășoare în continuare activităţi comerciale cu Rusia, dar nu îi va permite să se alieze Uniunii Euro-Asiatice.

Un scenariu cunoscut?

Pare că Rusia aplică în Ucraina o strategie pe care o cunoaștem deja din felul în care se desfășoară lucrurile în Siria și, cu toate astea, ne este destul de greu să înţelegem care este motivaţia. Economistul Francis Fukuyama crede că președintele Putin acţionează dintr-un resentiment cauzat de faptul că Rusia nu a fost recunoscută ca putere mondială și dorinţele sale nu au fost respectate de către ţările vestice, atunci când NATO și-a lărgit componenţa.

Mai mult decât atât, Rusia nu s-a transformat nici până acum într-o democraţie cu adevărat liberală, ci menţine ambiţii teritoriale, încercând mereu să rearanjeze geopolitica. „Vom trece printr-o perioadă grea, cu expansiunea Rusiei și a Chinei, dar cred că este un fenomen limitat. Pe termen lung există o singură idee de organizare cu adevărat importantă: democraţia”, spune Fukuyama, care încă este convins că democraţia este ultimul și cel mai bun model de guvernământ.

În continuare însă, „Rusia trebuie tratată ca o ţară serioasă, cu interese naţionale proprii. S-ar putea să nu fie aceleași interese ca ale noastre, dar trebuie să începem cu respect”, sfătuiește el. „În final, sistemul pe care se bazează Rusia este unul slab, care este complet dependent de preţul mare la energie.”

Tocmai energia este factorul care poate face diferenţa între ce se întâmplă în Siria și ce se întâmplă în Ucraina. În cazul din urmă, ţările europene sunt obligate să se implice în rezolvarea conflictului, având în vedere că gazul pe care îl cumpără din Rusia ajunge doar via Ucraina. Dacă Rusia oprește suplimentarea pentru Ucraina, pentru că cele două ţări nu pot ajunge la un acord, atunci ţările vestice trebuie să intervină dacă vor să nu aibă probleme în propriile ţări, din cauza neputinţei de a acoperi cantitatea de energie necesară.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.