Bosnia: au lăsat armele deoparte, nu și ura

75

    Purificarea etnică persistă în Bosnia la 15 ani de la încheierea războiului civil, a atenţionat președintele bosniac în serviciu, Haris Silajdzic, într-un interviu acordat CNN.    „Epurarea etnică există încă. Oamenii nu s-au întors încă la casele lor. Sute de mii dintre acești oameni sunt răspândiţi prin lume. Asta e problema,” a declarat președintele musulman. Silajdzic a adăugat că separatismul în Bosnia este astăzi mai profund ca niciodată. Oamenii nu au respectat măsurile din acordul de pace care care ar fi permis refugiaţilor să se întoarcă la casele lor.

    Liderul bosniac consideră că voturile în alegerile electorale din Bosnia se dau pe criterii etnice și aceasta e tot o consecinţă a segregării. Convins că favorizarea candidaţilor, din motive etnice duce la subminarea democraţiei, Silajdzic a concluzionat: „Dacă am debloca acest mecanism, am putea avea o democraţie reală în Bosnia, nu o etnocraţie”.    Lordul Paddy Ashdown, reprezentantul internaţional al Bosniei și Herţegovinei, contrazice însă opinia președintelui bosniac. Ashdown declară că tratatul de la Dayton care a încheiat războiul din Bosnia a fost de fapt un succes: „Bosnia a progresat în 10 ani mai mult decât Irlanda în 36”. Ashdown a recunoscut totuși că, în ciuda progresului „Bosnia a coborât într-o groapă neagră a corupţiei, a criminalităţii și disfuncţionalităţii în mijlocul Balcanilor.”    Opiniile celor doi oameni politici s-au făcut auzite în aceeași zi în care a fost reluat procesul lui Radovan Karadzic (liderul sârbilor în războiul din Bosnia).    Conform AFP, Karadzic este audiat în cadrul Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI). Fostul lider se apără singur în faţa acuzaţiilor de crime de război, genocid și crime împotriva umanităţii comise pe parcursul celor trei ani de război în Bosnia (1993 – 1995). Audierea lui Karadzic a început luni, la 5 ani după ce tribunalul ONU l-a pus sub acuzare. Karadzic riscă să fie condamnat pentru uciderea civililor în timpul asediului asupra orașului Sarajevo și pentru masacrul de la Sbreniţa, în care au murit peste 7000 de musulmani.    De-a lungul anilor, mai multe ţări au trecut prin experienţa tragică a epurărilor etnice. În mai 2008, agenţia de știri IRIN raporta că 80.000 de oameni au fost expulzaţi din Republica Africa de Sud, în urma unui conflict etnic. Violenţele s-au soldat cu 62 de morţi și 670 răniţi. Deși fusese direcţionat împotriva somalezilor, etiopienilor, indienilor, pachistanezilor, zimbabweanilor și mozambicanilor, conflictul a făcut victime și în rândul locuitorilor republicii.    În 2005, BBC informa că aproximativ 8500 de evrei au fost evacuaţi din Fâșia Gaza și s-au adăpostit în așezări din Bancul de Vest.

    Conform Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, în timp ce creștinii irakieni reprezintă doar 5% din populaţia ţării, în prezent ei alcătuiesc 40% din refugiaţii aflaţi în ţările din jurul Irakului. Dacă în 1987, populaţia creștină din Irak număra 1,4 milioane de oameni, în 2003, aceasta s-a redus la aproximativ 500 000.