Cazul Timoșenko. Președinţi UE uniţi într-un boicot împotriva Ucrainei

13

Cel puţin cinci șefi de stat au anunţat că nu vor participa la reuniunea președinţilor ţărilor din Europa Centrală, care va avea loc lunea viitoare la Yalta (sudul Ucrainei), în semn de protest faţă de situaţia fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko. Aceasta ispășește o pedeapsă de 7 ani de detenţie pentru abuz de putere și a acuzat recent că a fost bătută de gardienii închisorii în care se află.

Autorităţile ucrainiene au confirmat absenţa președinţilor Germaniei, Cehiei, Sloveniei, Austriei şi Italiei de la reuniunea șefilor de stat din Europa Centrală. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainian al Afacerilor Externe, Oleg Voloșin, a adăugat că este foarte posibil ca nici președintele Estoniei să nu mai participe la întâlnire.

Voloșin a declarat că președinţii și-au explicat absenţa prin „diverse motive”, însă nu a detaliat care ar fi acestea. Vaclav Klaus, președintele ceh, va lipsi de la reuniunea din Yalta din cauza problemelor privind cazul Timoșenko. Și președintele german, Joachim Gauk, a anunţat că nu va participa la întâlnire pentru a protesta faţă de refuzul Kievului de a-i permite Iuliei Timoşenko să meargă în Germania pentru a primi îngrijiri medicale.

La reuniunea care va avea lor pe 11 și 12 au confirmat participarea doar zece președinţi, alţi patru urmând să valideze un acord preliminar pentru participare, a declarat Voloșin.

Angela Merkel s-a poziţionat și ea faţă de situaţia Iuliei Timoșenko. Cancelarul german a declarat că își va anula vizita plănuită în Ucraina cu ocazia campionatului european de fotbal și că le va cere și ministrilor din Cabinetul său să nu participe, dacă autorităţile de la Kiev nu o eliberează pe Timoșenko. Același motiv a fost citat și de Comisarul european pentru justiţie, Vivianne Reding.

Ucraina, în schimb, susţine că un boicot al Germaniei ar însemna un „Război Rece”: „Nu vrem să ne gândim că liderii politici germani sunt capabili să reînvie metodele Războiului Rece şi că vor încerca să facă din sport un ostatic al politicii”, a declarat Oleg Voloşin, potrivit agenţiei Interfax.

Iulia Timoșenko a fost condamnată la 7 ani de închisoare în octombrie 2011, după ce în anul 2009 a semnat acorduri în domeniul gazelor cu Rusia. Fiindcă aceste acroduri au fost considerate dezvantajoase, Timoșenko a fost pusă sub acuzarea de deturnare de fonduri publice și fraudă fiscală.

Unul dintre liderii „Revoluţiei Portocalii” din Ucraina (2004), Timoşenko a denunţat întotdeauna arestarea sa ca pe o răzbunare personală a preşedintelui Viktor Ianukovici, ales în 2010. În opinia lui Timoșenko, acesta ar urmări să o elimine de pe scena politică.

Fostul premier ucrainean a acuzat în repetate rânduri că ar fi fost agresată fizic de gardienii din închisoarea din Harkiv, unde își ispășește pedeapsa. În urmă cu o săptămână, ea a intrat în greva foamei, iar la sfârșitul săptămânii trecute, presa internaţională a publicat o fotografie în care Iulia Timoșenko își arăta vânătăile provocare de bătaia primită în închisoare. Imaginea a provocat un val de indignare. O anchetă ucrainiană internă a susţinut că Timoșenko nu ar fi fost agresată, ci s-a lovit singură.

Evghenia Timoșenko, fiica fostului premier, s-a adresat cancelarului Germaniei cu apelul „Salvaţi viaţa mamei mele înainte de a fi prea târziu!”. Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, s-a declarat șocat de situaţia Iuliei Timoșenko și a declarat că îi va acorda înteaga atenţie cuvenită.

Deocamdată nu se știe ce măsuri concrete pot lua autorităţile germane, în contextul în care guvernul de la Kiev s-a arătat inflexibil la toate demersurile externe care au fost făcute.