Adevăr și presupuneri despre noul Război Rece

678

Politologii avertizează că nimeni nu ar trebui să pună o etichetă pe situaţia actuală dintre Rusia și Vest cu prea multă lejeritate. Acceptarea premisei că suntem blocaţi într-un conflict de tipul Războiului Rece i-ar putea determina pe politicieni să adopte strategii periculoase, scrie Foreign Affairs.

Cu toate acestea, „este important să le spunem lucrurilor pe nume, iar colapsul în relaţiile dintre Rusia și Vest merită într-adevăr să fie considerat un nou Război Rece”, scriu aceiași analiști. Realitatea arată că oricare ar fi sfârșitul crizei din Ucraina, relaţiile Rusiei cu SUA și Europa nu mai pot reveni la ce au fost, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Vecinii care se tem

În astfel de situaţii, întotdeauna exagerările abundă, așadar în primul rând trebuie să ne uităm la cei care vin cu diagnosticul – este sau nu este război rece. În cazul de faţă, mulţi par să avertizeze că ori este, ori este pe cale să devină.

Finlanda, care și-a declarat independenţa faţă de Rusia în 1917 și a supravieţuit prin două conflicte cu fostul imperiu în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cu care încă împarte o graniţă de 1.300 de kilometri, este îngrijorată că insecurităţile anilor Războiului Rece își fac din nou apariţia, după anexarea Crimeei și destabilizarea Ucrainei.

„Putin tot spune că Vestul și NATO sunt ostile, că au păcălit Rusia prin lărgirea NATO și că subestimează și umilesc ţara. Suntem într-o situaţie care nu arată deloc promiţător. Am mai spus că suntem la porţile unui nou tip de război rece, care ar putea să prindă toată Europa”, a declarat președintele finlandez Sauli Niinistö.

Conform The Guardian, oficialii ruși au avertizat de mai multe ori Finlanda cu privire la politica externă, prin faptul că ţara este în totalitate dependentă de gazul rusesc. Astfel că, în ciuda tensiunilor internaţionale din prezent, o majoritate clară a finlandezilor continuă să se opună aderării la NATO și din cauza unei posibile reacţii negative de la Moscova. Cu toate acestea, lucrurile s-ar putea schimba la următoarele alegeri, din aprilie, când economia și relaţiile cu Rusia și NATO vor constitui o temă centrală.

Impresia generală

Președintele american Barack Obama și-a exprimat și el îngrijorarea faţă de faptul că pacea în Europa este din nou ameninţată. Marcând aniversarea a 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, el a spus că „statele din centrul și estul Europei sunt azi democraţii mândre. Europa este mai integrată, mai prosperă și mai sigură. Dar, așa cum ne aduc aminte acţiunile Rusiei împotriva Ucrainei, mai avem mult de lucru până la a realiza viziunea comună a unei Europe care este întreagă, liberă și se bucură de pace.”

De cealaltă parte, și Rusia mărturisește aceleași sentimente. Tot cu această ocazie, vorbind la o conferinţă ţinută la doar câţiva metri de Poarta Brandenburg, fostul președinte rus Mihail Gorbaciov avertizează că „lumea se află în pragul unui nou Război Rece”, cauzat de Vest, care, condus de SUA, a dominat cu „triumfalism”, fără să dea importanţă sensibilităţilor rusești.

Părerea acestui personaj politic este extrem de importantă, dacă ne gândim la rolul pe care l-a avut la încheierea Războiului Rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. Dintre toţi cei care ar putea vorbi despre pericolele unui război rece, el știe la prima mână despre ce vorbește. Reformele lui au ajutat la căderea comunismului în Europa de Est, simbolizat prin căderea Zidului Berlinului. Trupele rusești staţionate în Germania de Est s-au retras fără să tragă un glonţ, iar Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace, pentru contribuţia sa la încheierea Războiului Rece.

Acum Gorbaciov consideră că încrederea dintre Rusia și Vest nu poate fi refăcută decât prin iniţiative precum ridicarea sancţiunilor economice impuse Rusiei de către UE și SUA. Cât despre politica de la Kremlin, Gorbaciov și-a exprimat „convingerea absolută” că președintele Putin este în măsură să protejeze interesele Rusiei „mai bine ca oricine altcineva”.

Remarcile „omului care a dărâmat comunismul” au fost susţinute de un coleg de generaţie, Roland Dumas, care a fost ministrul francez al Afacerilor Externe acum 25 de ani și care, prezent și el în Germania la același eveniment, a avertizat că, dacă ţările nu se respectă între ele, „mâine ar putea reîncepe totul. Chiar și ce obișnuiam să numim război rece.”

Cu dragoste, din Moscova

Ce spune Putin, cel care a creat circumstanţele unui război rece, prin imixtiunea total antidemocratică în afacerile interne ale Ucrainei? Președintele rus a acuzat Washingtonul că „încearcă să rupă lumea” și să stabilească o dictatură globală. Washingtonul ar încerca să „traseze linii de separare, să dărâme principii, asmuţindu-i pe unii împotriva celorlalţi, să creeze o figură dușmănoasă ca în timpul Războiului Rece și să primească dreptul de a conduce prin dictat”, a declarat Putin.

Liderul de la Kremlin a mai acuzat Statele Unite că au cauzat formarea Statului Islamic în Irak și Levant și că au pus în pericol securitatea mondială prin acţiunile întreprinse în Siria. „Ne îndreptăm din nou către acele timpuri în care mai degrabă avertizarea mutuală cu distrugerea ţine ţările departe de conflicte directe decât garantarea mutuală a intereselor”, a mai spus Putin.

Președintele a mai adăugat că Rusia nu aspiră la leadership global sau la „un loc special sub soare”, dar că se așteaptă ca „toţi membrii comunităţii internaţionale să își respecte reciproc interesele”. Este evidentă nepăsarea faţă de criticile externe, Putin subliniind că „ursul rusesc nu va cere permisiunea nimănui”, scrie The Telegraph.

Și dacă?

Dacă deja a început pe nesimţite un nou război rece? Experţii apreciază că, deși va fi fundamental diferit de primul, va avea efecte negative „imense”. Dar, spre deosebire de primul, acesta nu va îngloba toate ţările, pentru că lumea nu mai este bipolară, iar regiuni semnificative, precum China și India, vor evita să fie atrase în conflict, scrie Financial Times. Cu toate acestea, un nou astfel de conflict va afecta toate aspectele importante ale sistemului internaţional, iar alienarea lui Putin de valorile culturale contemporane ale Vestului va „ajuta” la această înstrăinare. În final, dacă se va ajunge la o criză a securităţii în centrul Europei, pericolul unui război nuclear s-ar întoarce subit, cred observatorii.

Tot FT aduce aminte că, în timp ce în primul Război Rece, SUA și Rusia dezvoltaseră un soi de sistem elaborat de reguli și semnale pentru a reglementa competiţia și pentru a diminua riscurile, de data aceasta nu este vorba de așa ceva. „Dacă SUA și Rusia intră într-un nou război rece, va reseta 1945, nu 1985.” Asta înseamnă că am putea să ne așteptăm din nou la un întreg proces de încercări și erori care ar include arme nucleare, arme cibernetice și drone. Iar cu accesul 24/24 la internet și televiziuni de știri, toate acestea se vor întâmpla în timp real. Guvernele de ambele tabere vor trebui să construiască mesaje pentru un public care trăiește într-un mediu total diferit faţă de acum câteva decenii. Acest lucru ar putea produce presiuni domestice dincolo de ceea ce a văzut primul Război Rece.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.