De ce Stalin e legal şi Hitler e interzis în România?

576

În România, oricine poartă un tricou imprimat cu o svastică riscă să petreacă între 6 luni și 5 ani la închisoare. În schimb, suntem liberi să ne afișăm într-un tricou cu secera și ciocanul, cu Che Guevara, destul de popular printre tinerii români, sau chiar cu Nicolae Ceaușescu. De ce sunt tratate atât de diferit nazismul și comunismul, deși ambele regimuri au făcut zeci de milioane de victime?

Un proiect de lege care ar putea interzice utilizarea simbolurilor ce ţin de comunism va ajunge luna viitoare pe masa Guvernului, în condiţiile în care simbolurile naziste sunt interzise de 11 ani în România și de mai mult timp în alte state europene. Câţiva istorici consultaţi de Yahoo! News încearcă să explice de ce aceste două ideologii sunt tratate diferit.

Potrivit Cărţii Negre a Comunismului, lucrare apărută în Franţa în 1997 și editată de mai mulţi academicieni din Europa, regimul comunist a ucis aproximativ 100 de milioane de persoane, în timp ce nazismul a făcut 25 de milioane de victime. Cu toate că avem de-a face cu două ideologii totalitare sângeroase, ele nu sunt privite în același mod la nivel mondial.

Afișarea simbolurilor care amintesc de crimele naziste este condamnată aproape peste tot pe glob. Situaţia este diferită în ce privește simbolurile comuniste. „«Originea» problemei stă în procesele de la Nurnberg (n.r. 1945-1949, procese în care au fost inculpaţi importanţi membri ai conducerii Germaniei naziste) și, în general, în posteritatea nazismului, care a fost condamnat unanim, în vreme ce comunismul nu a fost", explică Cristina Diac, cercetător la Institutul Naţional pentru Crimele Totalitarismului (IICCMER).

Președinte executiv al IICCMER subliniază că proiectul nu este un atentat la libertatea de exprimare, întrucât nu va interzice afișarea simbolurilor în scop educativ, știinţific sau artistic. „Din punctul meu de vedere, afișarea simbolurilor comuniste este un act obscen care ultragiază memoria victimelor regimurilor comuniste, în general, și ale celui românesc, în particular. Aceste acte extremiste (afișarea simbolurilor unui regim totalitar) reprezintă un atac la adresa valorilor umane și a principiilor constituţionale dintr-un stat democratic. Așadar, ele nu trebuie ignorate și minimizate", conchide Muraru.