Electoratul la voturile din 6 mai: răzbunător şi pregătit de creştere economică

9

Alegerile prezidenţiale din Franţa şi cele parlamentare din Grecia, de duminică, au arătat o dorinţă comună a cetăţenilor, care trece de naţionalitate: europenii s-au săturat de austeritate şi sunt pregătiţi pentru creştere economică şi socială. Întrebarea este cine ar putea şi cum ar putea să îi ducă acolo.

În Grecia, cele două partide pro-austeritate Pasok (socialist) şi Noua Democraţie (de dreapta) au pierdut alegerile legislative de duminică, obţinând împreună între 31 şi 37 la sută dintre voturi, o situaţie care face imposibilă formarea unui guvern de coaliţie de către aceste două partide pentru a continua politica de austeritate dictată de UE şi FMI, anunţă Mediafax.

Partidul socialist Pasok, responsabil pentru impunerea multor măsuri de austeritate, a fost puternic taxat de greci, care au favorizat pe locul 2 un mic partid de stânga radical, Syriza, partidul Pasok înregistrând o scădere istorică.

„Este un cutremur politic care a lovit partidele de guvernământ", a apreciat postul de televiziune Mega Panos Panagiotopoulos, un susţinător al partidului Noua Democraţie, partidul conservator care a revendicat primul loc.

Dezastrul politic anunţat după alegerile din Grecia arată că alegătorii sancţionează politica de austeritate şi că sunt pregătiţi mai mult ca niciodată pentru schimbare, o schimbare în bine, cu toate că starea economică a ţării este departe de a fi pregătită pentru creştere economică, indiferent de cine formează coaliţia de guvernământ. Acum criza economică este dublată de una politică, care ar putea să aibă repercursiuni la care electoratul nu s-a gândit în momentul votului.

Nicolas Sarkozy a pierdut mandatul de preşedintele al Franţei, nu în faţa contracandidatului său socialist Francios Hollande, ci în faţa crizei, spun specialiştii, criză care a taxat pe rând guvernele şi liderii europeni pe a căror umeri a căzut sarcina ingrată de a impune măsuri de austeritate. Premierul Italiei, Silvio Berlusconi, premierul Greciei, Georgios Papandreou, guvernul olandez condus de Mark Rutte, şi să nu uităm de guvernul Boc, toţi au demisionat sub semnele programelor de austeritate.

Noul preşedinte al Franţei, socialistul Hollande a declarat că alegerea lui nu înseamnă doar un nou început pentru Franţa, ci „un nou început pentru Europa", austeritatea nemaifiind un lucru „inevitabil", relatează CNN. În circumstanţele în care Franţa este un jucător cheie în planurile de a ridica zona euro din criza datoriilor, Hollande are dreptate, alegerile din Franţa sunt vitale pentru Europa.

Preşedintele-ales al Franţei a declarat că finanţele sunt „adevăratul lui inamic" şi a promis că, dacă va câştiga alegerile, îi va suprataxa pe cei foarte bogaţi şi va renegocia noul pact fiscal European, dirijat până acum de tandemul Angela Merkel-Nicolas Sarkozy, care au optat pentru măsuri de austeritate şi de ţinere a bugetelor naţionale sub control strict. Soluţia lui Hollande este să reînvie creşterea economică prin stimulente sponsorizate de guvern.

Într-un interviu pentru revista Time, publicat în 13 aprilie, Hollande declara că „parteneriatul cu Germania nici nu mai e un parteneriat, pentru că Franţa se ţine după Germania". Din acest motiv, el şi-a exprimat dorinţa de a găsi noi parteneri europeni, care, ca şi el, „vor o schimbare a direcţiei în care merge Europa". Cu toate astea, a declarat că prima călătorie după alegeri va fi la Berlin.

Germania întotdeauna a susţinut că se va înţelege bine cu orice preşedinte ales al Franţei, dar Angela Merkel l-a susţinut vizibil pe Sarkozy de-a lungul campaniei electorale şi a spus în mai multe rânduri că tratatul fiscal nu va fi renegociat. Germania va fi destul de înţeleaptă să se adapteze la noua constelaţie politică din Franţa şi să „accepte mici modificări în formulare pentru a-l ajuta pe Hollande să pară victorios în faţa alegătorilor francezi, dar este vorba doar de tactici", a declarat analistul Etienne Francois, pentru CNN.

Merkel a început să vobească timid despre creştere şi după rezultatele din Franţa mai multe capitale europene au rezonat la chemarea lui Hollande pentru un „pact de creştere", care să repornească economiile stagnante şi să lupte împotriva şomajului.

La Bruxelles, agenda de creştere economică a lui Hollande a câştigat deja suportul tacit al şefului Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a declarat că „avem un obiectiv comun: relansarea economiei europene astfel încât să genereze o creştere durabilă," citează AFP.