NATO

Esenţiale azi, 24 octombrie

Peste un milion de români apţi de muncă sunt șomeri

Esenţiale azi, 5 septembrie

O româncă, ministru al Sporturilor în Franţa

Esenţiale azi, 13 iulie

Platforma România 100: INS maschează creșterea preţurilor

Esenţiale azi, 12 iulie

Grecia expulzează doi diplomaţi ruși

Esenţiale azi, 21 iunie

România: în 2017, peste 800 de copii au fost părăsiţi în maternităţi și spitale

Esenţiale de weekend

Zeci de victime în urma erupţiei vulcanului Fuego

Europa dorește să redevină măreaţă

„Trebuie să ne luptăm pentru viitorul nostru, ca europeni, pentru propriul nostru destin”, a spus cancelarul german Angela Merkel, făcând aluzie la discuţiile de la summitul G7, pe care le calificase deja drept „deloc satisfăcătoare”, mai ales din cauza omisiunii președintelui american Donald Trump de a preciza explicit angajamentul apărării colective din Articolul 5 al tratatului NATO și din cauza refuzului liderului de stat american de a sprijini Acordul de la Paris împotriva încălzirii globale.

Când tunurile tac, propaganda își drege glasul (II)

Rusia de astăzi visează să redevină o mare putere globală. Iar regimul de la Kremlin pare să-și fi reamintit că, pentru a ajunge ce a fost cândva URSS-ul, trebuie să folosească nu doar propaganda, ci și agresiunea militară.

„De zeci de ani așteptăm asta”, salutul polonez pentru soldaţii americani

Istoria se scrie sub ochii noștri. Sau poate că se rescrie, dacă luăm în considerare maniera în care se mișcă trupele americane în vecinătatea graniţelor rusești.

Noi mișcări de trupe tensionează relaţia NATO-Rusia

Relaţia dintre Rusia și Alianţa Nord-Atlantică, în special America, se înrăutăţește pe zi ce trece, și nu doar din pricina conflictului sirian, unde cele două puteri nu au putut menţine un armistiţiu mai mult de 9 zile. Conflictul se reaprinde mult mai aproape de casă.

Rusia, expertă în „propaganda neagră” din Europa

Bugetul alocat de Kremlin serviciilor de televiziune, radio și internet care se adresează publicului din străinătate a depășit 300 de milioane de euro pentru 2015. Aceasta înseamnă o sporire cu peste 100 de milioane a sumei alocate iniţial. Motivul este cât se poate de banal: încercarea de destabilizare a Europei.

România de după Trump

„Ce să înţelegem din discursul izolaţionist rostit de Donald Trump cu prilejul validării sale în postura de candidat republican la președinţia SUA? Că, indiferent cine câștigă în noiembrie, lumea liberă va pierde.” Este una dintre concluziile susţinute de mulţi analiști, nu doar de jurnalistul DW care a formulat-o. Cu alte cuvinte, există riscul ca nu doar America să se schimbe, ci repercusiunile alegerilor din noiembrie să fie resimţite la nivel global.

Noua axă Ankara-Moscova trimite România în corzi

„Nu mă interesează ce spune UE” este una dintre ultimele declaraţii cu adresă precisă ale sultanului Erdogan, care demonstrează starea de iritare din Turcia. Între timp, un amplu marș în favoarea democraţiei a avut loc în celebra piaţă Taksim. În mod clar, în Turcia jocurile încă nu s-au încheiat, iar dictatura prezidenţială care se profilează într-o ţară cu aspiraţii europene menţine tensiunea la cote înalte. Moscova pare să fie marele câştigător a tot ce se petrece acum în Europa, iar noua situaţie nu poate lăsa România liniștită, în condiţiile în care este vizată în mod direct de noul raport de forţe care se prefigurează în spaţiul Mării Negre.

Noua prietenie dintre Ankara și Moscova, o turbulenţă pentru spaţiul baltic?

Într-o lume tot mai agitată este inevitabil să ne întrebăm în ce măsură deciziile luate la summitul NATO vor fi cu adevărat capabile să tempereze elanul imperial al lui Putin. Există o mulţime de motive de îndoială, crede revista germană „Der Spiegel”. Sunt temeri că Putin vrea să intre în istorie într-o manieră care vine din timpuri nu chiar foarte îndepărtate.

Rusia-NATO: Jocul unei iubiri „interzise”

„NATO ameninţă, dar ameninţările sunt mai degrabă şoptite”, observă un jurnalist DW după ce deciziile summitului NATO de la Varșovia au devenit publice. Practic, reuniunea NATO s-a încheiat cu o schimbare de ton în discursul oficialilor care contează la nivel european.

Ţările NATO au început cel mai mare exerciţiu militar de la Războiul Rece

„Anaconda-2016” este un exerciţiu militar sub egida NATO, care va dura 10 zile, va implica 31.000 de soldaţi și alte mii de vehicule, din 24 de ţări. Este cea mai consistentă simulare de război întreprinsă de NATO de la Răzoiul Rece încoace.

Alertă de grad înalt: Trebuie să ne pregătim de război?

De ceva timp, omenirea trăiește intens sub spectrul unui război rece readus la viaţă și care este pe cale de a se înfierbânta. Pe acest fond, este destul de simplu de aruncat în arena publică teorii în baza cărora se pot contura strategii și mize politice. Iar atunci când este vorba de Rusia și SUA, spectacolul supoziţiilor ia proporţii.

Astăzi, NATO activează scutul de la Deveselu

Astăzi, România este în atenţia presei de pretutindeni. Președintele României, Klaus Iohannis, îl va primi astăzi la Palatul Cotroceni pe Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, care va participa la ceremonia de la Deveselu, unde se va inaugura scutul antirachetă.

NATO și Rusia recurg la mișcări de trupe în estul Europei

Se întâmplă din nou: adunare de forţe la graniţa dintre Alianţă și dușmanul istoric, Rusia. Așa am ajuns să resimţim și noi, românii, anexarea Crimeei, iar acum ne chinuim să răspundem cât mai neutru, dar umil, la remarcile belicoase ale Rusiei.

Rusia se „agaţă” iar de România

Rusia pare că nu agrează foarte bine liniștea diplomatică. Când se instalează o perioadă de acalmie în politica internaţională, Kremlinul dă senzaţia că depune eforturi insistente să o spulbere. Așa ar putea fi decriptată și declaraţia destul de belicoasă a Moscovei ţintită spre axa Washington-București, via Deveselu.

Prima întâlnire Rusia-NATO: încercări timide de a-și întinde mâna

După o pauză de doi ani, NATO şi Rusia au stau din nou la aceeași masă. Consiliul NATO-Rusia, lansat în cadrul summitului de la Roma, în 2002, nu s-a mai reunit din 2014. Recent însă, ambasadorii celor 28 de state membre NATO s-au întrevăzut la Bruxelles cu reprezentanţii Rusiei pentru prima oară după anexarea Crimeei de către Rusia, în cadrul unei nou încercări de detensionare a situaţiei din zona Mării Baltice şi a estului Ucrainei. Acest gen de întâlniri nu a mai fost posibil de la începerea crizei ucrainiene, atunci când Alianţa Nord-Atlantică a întrerupt toate legăturile cu Moscova. Nu este pentru prima oară când relaţiile au intrat într-o fază de tensiune. NATO mai luase o decizie similară şi în contextul crizei din Georgia, din 2008. Atunci însă pauza a fost ceva mai scurtă: în jur de opt luni.