Raport: cel puţin 164 de activiști de mediu au fost uciși în 2018

188

Anul trecut, mai mult de 3 persoane și-au pierdut viaţa în fiecare săptămână din cauză că militau pentru apărarea mediului de „industriile ameninţătoare”, iar „nenumărate persoane” au fost aduse la tăcere în lume prin violenţă, ameninţare, politici și legi anti-protest, arată raportul ONG-ului Global Witness.

„Aceștia sunt oameni obișnuiţi, care încearcă să-și protejeze casele și mijloacele de trai și care susţin sănătatea planetei noastre”, afirmă membrii ONG-ului.

Mai mult de jumătate din crimele comise în 2018 au avut loc în America Latină, regiunea cea mai primejdioasă pentru activiștii de mediu din 2012, de când Global Witness urmărește situaţia acestora.

Exploatarea minieră a fost legată de 43 de decese, sectorul agroalimentar de 21 de crime, în timp ce 17 persoane au fost ucise în conflictele provocate de apă, acestea înregistrând o creștere de 4 ori și fiind corelate cu opoziţia faţă de înmulţirea proiectelor hidroenergetice.

„Odată cu schimbările climatice și cu intensificarea secetelor, este foarte probabilă amplificarea conflictelor asupra surselor de apă, pentru a obţine controlul asupra acestora”, a declarat Alice Harrison, de la Global Witness.

Filipinele rămân cel mai neprietenos stat cu cei care își apără pământul și drepturile, 30 de persoane fiind ucise în 2018 din acest motiv. Unul dintre cele mai grave incidente înregistrate aici a fost uciderea, de către un grup de oameni înarmaţi, a 9 cultivatori de trestie de zahăr, inclusiv femei și copii, care lucrau în fermele lor pe insula Negros. De asemenea, avocatul care reprezenta familiile victimelor a fost împușcat mortal câteva zile mai târziu, potrivit raportului.

Columbia și India au înregistrat 23, respectiv 24, de decese în 2018, iar Guatemala – 16, devenind ţara cu cele mai multe decese la numărul de locuitori.

În Guatemala, după ce președintele Jimmy Morales a favorizat o cultură a corupţiei și impunităţii, numărul deceselor activiștilor de mediu a urcat de la 3, în 2017, la 16, în 2018. În decembrie anul trecut, cadavrele fraţilor Neri și Domingo Esteban Pedro au fost găsite pe malul râului Yal Witz, după ce ambii au devenit adversari cunoscuţi ai unui proiect hidroenergetic din regiunea Isquisis, din vestul ţării. Proiectul a dus la poluarea apei și la distrugerea peștilor, susţin localnicii, el fiind susţinut de una dintre cele mai bogate familii din ţară, care a primit finanţări de la băncile internaţionale de dezvoltare. Cel puţin încă o crimă este legată de acest proiect, iar multe persoane au fost rănite și ameninţate să nu mai participe la proteste.

„Ei spun că suntem teroriști, delincvenţi, asasini și că avem grupuri înarmate aici, dar în cele din urmă noi suntem cei uciși. Ne este frică să mergem la poliţie pentru a raporta ameninţările pe care le primim, deoarece știm că există mandate de arestare pe numele nostru, iar poliţia ne poate aresta, dacă dorește”, spune Joel Raymundo, unul dintre cei care se opun acestui proiect.

În India, 13 persoane au fost ucise în 2018, după o manifestaţie împotriva unei mine de cupru.

Cel mai puţin afectată de acest flagel al crimelor pe motive ce ţin de mediu este Europa, unde au fost înregistrate 3 decese anul trecut, toate în Ucraina. În Marea Britanie, Global Witness a urmărit cazul a 3 activiști anti-fracturare hidraulică. Aceștia au fost condamnaţi la închisoare pentru protestele împotriva Cuadrilla Resources, o companie de explorare a petrolului și a gazelor, care intenţionează să exploateze gaze de șist în Marea Britanie, utilizând fracturarea hidraulică.

Unul dintre protestatari – care au fost eliberaţi în luna octombrie – a declarat că acest caz a stabilit un precedent îngrijorător pentru activiștii de mediu din Marea Britanie.

Global Witness subliniază că și investitorii, inclusiv băncile de dezvoltare, au responsabilitatea lor în acest tablou întunecat al eliminării și intimidării activiștilor de mediu și numesc o serie de companii cunoscute, acuzate că au facilitat încălcarea drepturilor omului, deși „au datoria de a se asigura că terenurile din care obţin beneficii au fost închiriate legal, cu acordul comunităţilor care au trăit pe ele de generaţii”.

Chiar dacă numărul crimelor este în scădere faţă de anul 2017, în care s-au înregistrat 207 victime, membrii ONG-ului cred că ar putea fi vorba despre o subraportare, mai ales că multe incidente au loc în regiuni îndepărtate.

„Pe măsură ce ne lovim de schimbările climatice, nu a fost niciodată mai important să stăm lângă cei care încearcă să-și apere pământul și planeta de distrugerile necugetate ale celor bogaţi și puternici”, a declarat Alice Harrison.