Ziua în care a fost redefinită trădarea

41

Ieri, un tribunal militar l-a găsit pe soldatul american Bradley Manning vinovat de majoritatea capetelor de acuzare, mai puţin de trădare, cea mai gravă acuzaţie care fusese formulată împotriva lui, pentru care risca închisoare pe viaţă. Verdictul constituie un precedent periculos pentru jurnalismul de investigaţie din SUA.

Manning (25 de ani), fost specialist IT din cadrul Departamentului Apărării, a recunoscut că a fost sursa primelor ample dezvăluiri ale platformei electronice WikiLeaks. Acesta se face vinovat de furnizarea a peste 700.000 de documente secrete către Wikileaks, în cea mai mare scurgere de informaţii clasificate din istoria Statelor Unite. Informaţiile au inclus 470.000 de rapoarte de pe câmpurile de luptă din Irak şi Afganistan, dar şi 250.000 de telegrame diplomatice aparţinând Departamentului de Stat.

Argumentul lui Manning pentru acţiunile întreprinse în anul 2010 este determinarea unei dezbateri despre politica externă a SUA, caracterizată de soldat ca fiind „însetată de sânge", „o desconsiderare a vieţii" şi „o înşelăciune diplomatică". În cuvintele sale, intenţia sa nu a fost ameninţarea siguranţei naţionale. Prin urmare, Manning a pledat vinovat pentru 10 din cele 22 de capete de acuzare, printre care spionaj şi hacking, dar le-a respins pe altele printre care ajutarea inamicului.

Însă procurorii au susţinut că informaţiile publicate de Wikileaks puteau să fie descoperite cu uşurinţă de grupări teroriste precum al Qaeda, punând astfel SUA în pericol. În plus, procurorii au argumentat că Manning a colaborat cu Julian Assange, fondatorul Wikileaks, pentru a şti ce informaţii să strângă. Pentru toate acuzaţiile, fostul analist militar riscă o condamnare la minim 20 de ani de închisoare şi de maxim 136 de ani. Procedurile de stabilire a sentinţei vor începe în cursul zilei de astăzi.

În timp ce susţinătorii lui Manning îl consideră un erou, verdictul constituie un precedent periculos în opinia lui Assange. Verdictul reprezintă „o dovadă de extremism naţional periculos", a declarat Assange, refugiat în Ambasada Ecuadorului din Londra, pentru a evita extrădarea în Suedia.

„Bradley Manning nu este vinovat de nimic, ci este de fapt un erou pentru transparenţa de care a dat dovadă faţă de poporul american", a explicat Assange.

Opinia sa este împărtăşită şi de Mary-Rose Papandrea, profesor de drept la Boston College, care pregăteşte o lucrare academică despre diferenţele dintre „cârtiţe" şi „trădători".

„Sentinţa este o veste bună pentru cei care îşi doresc să informeze publicul – aceştia ştiu că vor fi protejaţi. Judecătorul a făcut distincţia clară dintre trădare – intenţia de a ajuta inamicul, şi intenţia indivizilor de a dezvălui informaţii de interes public", explică Papandrea pentru NPR.

În plus, decizia judecătorului cântăreşte foarte mult în cazul unor alte cazuri de scurgere de informaţii, precum cazul Julian Assange sau Edward Snowden, în care procesul nici măcar nu a început. Redefinirea trădării deschide un nou pas în contextul interesului public, dar şi al renegocierii statutului marilor puteri. În condiţiile în care administraţia Obama a condamnat mai multe "cârtiţe" decât toţi preşedinţii de până acum, lupta se pare că abia începe.