În Europa, continuă iniţiativele legislative împotriva burqa

137

Olanda a aprobat săptămâna trecută un proiect de lege conform căruia vălul islamic, precum burqa (articol vestimentar care acoperă faţa şi corpul, iar în dreptul ochilor este lăsată o porţiune de material mai rar prin care femeile pot vedea) sau niqab (un văl pentru faţă care lasă dezgolită doar porţiunea din jurul ochilor), va fi interzis în clădirile publice, în școli, birouri guvernamentale și spitale.

Noua lege interzice, de asemenea, în clădirile publice orice articol vestimentar care acoperă faţa, printre care căștile pentru motocicletă și măștile de schi. Acestea nu sunt interzise însă pe stradă.

Olanda intră astfel în rândul ţărilor care au adoptat legi asemănătoare, cum ar fi Belgia, Franţa, Danemarca şi Spania. Nerespectarea legii se poate solda cu o amendă de 400 de euro.

Aceste ţări europene nu sunt singurele în care îmbrăcămintea islamică este interzisă în anumite spaţii. În martie 2018, o universitate indoneziană a interzis de asemenea burqa.

Cu toate că legea este prezentată ca o măsură de a face școlile, spitalele și transportul în comun mai sigure pentru toată lumea, criticii consideră că scopul este de a interzice purtarea vălului islamic. Conform unui studiu din 2013, în Olanda un număr de aproximativ 150 de femei poartă burqa sau niqab, așadar pare puţin probabil că acestea să reprezinte o problemă de securitate încât să fie necesară o astfel de lege, susţin oponenţii legii.

Pe de altă parte, în 2015 autorităţile olandeze declarau că alegerea de a purta vălul islamic este protejată de dreptul constituţional privind libertatea religioasă şi că nu există niciun motiv de a limita acest drept.

Farid Hafez, coeditor al Raportului european de islamofobie din 2016 și autor al cărţii Islamofobia în Austria, vede interdicţia în contextul mai larg al politicilor islamofobe și al atitudinilor sociale care se simt în ţările nord-europene. „În general, această legislaţie islamofobă, antimusulmană pe care o vedem în Europa și în America de Nord este dovada unui stat puternic care încearcă să-și controleze cetăţenii”, a declarat Hafez.

„Aceste interdicţii minimizează și reduc noţiunea de societăţi libere în care un individ este liber. Aceasta este o problemă de bază. Statul încearcă să deţină controlul asupra persoanelor pe care le identifică ca fiind slabe, în cazul de faţă, femei musulmane, de exemplu”, a explicat Hafez. În plus, interzicerea îmbrăcăminţii islamice în public poate fi de asemenea interpretată ca o formă de discriminare religioasă.

Cu toate acestea, interdicţia se aplică numai „în anumite situaţii în care este esenţial ca oamenilor să li se vadă faţa”, pe motive de securitate, a declarat prim-ministrul olandez, Mark Rutte, jurnaliștilor.

Totuși, Ruard Ganzevoort, senator olandez din Partidul Verde, a numit legea „complet disproporţionată”, una al cărei „singur efect va fi că multe dintre aceste femei vor sta acasă și mai mult”. Aceste femei, „nu vor avea ocazia să meargă la școală. Nu vor avea ocazia să iasă în public sau să înveţe multe alte lucruri”, a mai adăugat Ganzevoort.

În plus, această tendinţă de interzicere a vălului islamic a fost catalogată de Amnesty International ca fiind „o parte a unei tendinţe deranjante de intoleranţă, xenofobie și rasism”.

De asemenea, experţi în materie de justiţie penală sunt îngrijoraţi că interzicerea ar putea genera acte de violenţă și divizare. „Interzicerea vălului islamic în spaţiile publice poate determina resentimente și ură, care acţionează ca un factor declanșator al islamofobiei”, a explicat dr. Imran Awan, criminalist specializat în delictele islamofobe motivate de ură. Mai mult decât orice interdicţie specifică, impactul propunerilor olandeze va fi în mare măsură simbolic și le transmite un mesaj cetăţenilor săi despre modul corect de a fi femeie, de a se închina și de a se îmbrăca.

Tot în Europa, însă în Elveţia, guvernul a respins, aproape simultan cu adoptarea din Olanda, propunerea legislativă prin care li s-ar fi interzis femeilor musulmane să își acopere faţa cu vălul islamic. Deși cabinetul elveţian lasă libertatea fiecărui canton să decidă în ceea ce privește aplicarea interdicţiei, există o probabilitate foarte mare ca acest aspect să fie supus unui vot democratic la nivel naţional, întrucât anul trecut activiștii antimusulmani au strâns peste 100.000 de semnături pe această chestiune.

Nu a fost stabilită nicio dată pentru votul privind interzicerea la nivel naţional a vălului islamic. Un studiu realizat de ziarul Le Matin în 2016 a sugerat că mai mult de 70% dintre cetăţenii din Elveţia sunt în favoarea unei astfel de interdicţii.

Guvernul a subliniat că este „conștient că acoperirea feţei poate fi problematică” și că dorește „măsuri specifice în loc de o interdicţie generală privind acoperirea feţelor”. Autorităţile elveţiene ar vrea să stabilească reguli clare cu privire la momentul în care o persoană trebuie să-și arate faţa în relaţiile cu autorităţile. Normele trebuie să fie clare în toate domeniile, cum ar fi transportul public, și de asemenea, orice persoană care refuză să-și arate faţa autorităţilor în situaţiile în care există o obligaţie legală de a face acest lucru va fi amendată. În plus, orice persoană care ar forţa o femeie să poarte vălul islamic să fie pedepsită cu până la trei ani de detenţie.

Guvernul a criticat iniţiativa pentru o interdicţie naţională pentru burqa, subliniind că, prin adoptarea unei astfel de măsuri, autorităţile își depășesc atribuţiile și că intră într-o zonă care, în mod normal este de competenţa cantoanelor individuale. În 2013, cantonul din Ticino a introdus o interdicţie pentru burqa, în timp ce alte cantoane au respins o astfel de iniţiativă.

Deputatul elveţian Walter Wobmann, din Partidul Popular Elveţian (SVP), unul dintre membrii comitetului din spatele iniţiativei, a descris mișcarea ca pe o încercare rușinoasă de a bloca iniţiativa populară. Wobmann a declarat că responsabilitatea de a pune decizia în sarcina cantoanelor nu a fost constructivă și ar crea probleme pentru turiști.

„În cultura noastră, vă arătaţi faţa”, a fost mesajul politicianului.