Esenţiale azi, 3 iulie

27

În ultimele două săptămâni, peste 270.000 de sirieni și-au părăsit locuinţele

Conform unui raport ONU, în ultimele două săptămâni, peste 270.000 de sirieni din sud-vestul ţării și-au părăsit locuinţele în urma unui atac al armatei asupra zonelor ocupate de rebeli.

Un număr covârșitor dintre aceste persoane afectate de lupta din zonele Deraa şi Quneitra se îndreaptă spre graniţa cu Iordania şi Înălţimile Golan, teritoriu ocupat de Israel, însă niciuna dintre cele două ţări nu doreşte să îşi deschidă graniţele pentru refugiaţi, decizie ce generează pericolul unei „catastrofe umanitare”.

Cu toate acestea, luni, Iordania a trimis mai multe transporturi cu pachete cu ajutoare pentru migranţi, iar, momentan, acestea sunt la graniţa dintre Iordania şi Siria, a anunţat ministrul de externe al Iordaniei, Ayman Safadi.

Atentat în Somalia

Cel puţin șapte persoane au fost rănite într-un atac cu bombă produs luni seară în Mogadishu, capitala Somaliei. Deși atentatul nu a fost revendicat, grupul islamist Al-Shabaab, afiliat reţelei teroriste Al-Qaida, comite frecvent atacuri în Somalia.

„Bomba a explodat în zona Benadir din Mogadishu”, a declarat un ofiţer de poliţie, Abdullahi Hussein, iar „răniţii sunt spitalizaţi”, a confirmat Abdikadir Abdirahman, directorul Serviciului de ambulanţă.

Mahmud Abbas vrea guvern care să includă mişcarea fundamentalistă Hamas

Mahmud Abbas, liderul Autorităţii Palestiniene, intenţionează să formeze un guvern de uniune naţională care va include mişcarea islamistă Hamas, afirmă surse politice palestiniene.

Cabinetul de uniune naţională care va fi format de Fatah şi Hamas va fi condus de fostul premier Salam Fayyad, iar Mahmud Abbas şi Salam Fayyad au avut deja o întrevedere pe această temă.

Mișcarea ar fi menită să împiedice izolarea Fâșiei Gaza de Cisiordania, în cadrul Planului de Pace al Administraţiei Trump, despre care nu au fost încă făcute publice mai multe detalii.

Pentru ca Fayyad să se întoarcă în funcţia de prim-ministru, va avea nevoie de aprobarea comisiei centrale a partidului Fatah și de sprijinul acordat de Hamas. De asemenea, președintele Comitetului Central al Fatah, Saeb Erekat, a declarat că un comitet naţional format de Abbas va prezenta în cel mai scurt timp recomandările sale pentru rezolvarea crizei umanitare din Gaza.

UE avertizează SUA cu privire la taxele pentru importurile de autoturisme

Uniunea Europeană a avertizat luni că produse americane în valoare de până la 294 de miliarde de dolari vor fi taxate într-o serie de contramăsuri dacă preşedintele american Donald Trump va impune taxe vamale pentru importurile de autoturisme. Comisia Europeană a averizat că taxele mărite vor avea repercusiuni în primul rând asupra economiei americane și a amintit totodată despre cum companiile europene din industria auto aduc o contribuţie importantă la economia americană.

„În 2017, companiile din UE cu sediul în SUA au produs aproximativ 2,9 milioane de automobile, adică 26% din totalul producţiei americane”, a afirmat Comisia.

Reacţia președintelui american nu s-a lăsat mult așteptată, astfel încât luni, la câteva ore de la avertizarea UE, Trump a avertizat Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), că Statele Unite „vor face ceva” dacă nu vor fi tratate corespunzător. „OMC a tratat foarte rău Statele Unite şi sper să-şi schimbe obiceiurile”, a declarat liderul american.

Camera americană a Comerţului, cel mai mare grup de lobby în domeniul afacerilor din SUA şi un aliat tradiţional al Partidului Republican, a lansat o campanie împotriva taxelor vamale aplicate de preşedintele Donald Trump. Aceasta analizează impactul pe care măsurile dispuse de Uniunea Europeană, China, Canada sau Mexic îl vor avea asupra companiilor şi locurilor de muncă din Statele Unite.

Donald Trump s-ar putea întâlni din nou cu Kim Jong-Un

Liderul american Donald Trump s-ar putea întâlni din nou în luna septembrie cu omologul său nord-coreean Kim Jong-un, cu prilejul Adunării Generale ONU, care va avea loc în oraşul american New York, au afirmat Oficiali de rang înalt de la Washington.

Cu această ocazie, Donald Trump ar putea anunţa intenţia organizării noii întâlniri în vederea stimulării Coreei de Nord să avanseze, în cursul verii, planul privind denuclearizarea.

Anterior, au apărut rapoarte care afirmau că serviciile americane de informaţii suspectează că Peninsula Coreeană continuă în secret să dezvolte combustibil nuclear în mai multe centre secrete. Între timp, Trump a declarat într-un interviu că are convingerea ca Phenianul va respecta promisiunea denuclearizării.

John Bolton, consilierul pentru securitate naţională al lui Trump, a declarat că timpul estimat de SUA pentru anularea programelor chimice, biologice, nucleare și de rachete balistice ale Coreei de Nord este de un an de zile.

Ţara cu nivelul inflaţiei de peste 40.000%

Venezuela este ţara a cărei rată anuală a inflaţiei a ajuns în luna mai la 41.838%, acesta fiind nivelul maxim din istoria ţării, iar analiștii estimează ca în 2018 economia să sufere a cincea scădere economică consecutivă. La rata actuală, cinci milioane de bolivari echivalează cu doar 1,45 dolari.

Întrucât de cel puţin un an, guvernul venezuelean a oprit publicarea datelor economice, inclusiv a celor legate de inflaţie, în condiţiile lipsei datelor oficiale, rata inflaţiei în Venezuela este estimată în funcţie de evoluţia preţurilor.

Cu toate că estimările British Petroleum arată că Venezuela are cea mai mare rezervă de petrol din lume, la peste 300 de miliarde de barili, ţara este totodată, şi unul dintre cele mai sărace state sud-americane. Conform unui recent studiu universitar, 90% din populaţie trăiește în sărăcie, iar majoritatea adulţilor chestionaţi în cadrul studiului, au pierdut în medie 25 de kilograme din greutatea corporală.

Nicolas Maduro, recent reales în funcţia de preşedinte, i-a învinuit pe activiştii din opoziţie şi pe oficiali ai Statelor Unite pentru problemele economice ale ţării. El a refuzat ajutor extern şi a aplicat măsuri care au adâncit şi mai mult inflaţia, ca de exemplu triplarea salariilor la începutul lunii iunie, la trei milioane de bolivari. Trei milioane de bolivari echivalau cu puţin peste un dolar.

O nouă procedură de infringement împotriva Poloniei

A fost deschis un nou caz de către Comisia Europeană împotriva Poloniei din cauza schimbărilor de la Curtea Supremă, văzute de critici ca subminând independenţa justiţiei şi a statului de drept. Conform unor oficiali, Comisia Europeană va trimite Polonia la Curtea Europeană de Justiţie din cauza unei legi noi privind pensionarea anticipată a 40% din judecătorii Curţii Supreme din Polonia.

„Comisia este de părere că aceste măsuri subminează principiul independenţei judiciare, inclusiv inamovibilitatea judecătorilor”, se arată într-un comunicat al Comisiei, care îi oferă Poloniei o lună pentru a răspunde, ceea ce înseamnă că procedura nu va opri intrarea în vigoare a legii, marţi.

Această nouă lege care a fost promulgată anul trecut în decembrie, prevede încetarea mandatelor a aproape jumătate dintre judecătorii Curţii, printre care preşedintele Malgorzata Gersdorf.

Ca urmare a adoptării acestor legi care au dus Polonia într-o profundă criză politică, Varşovia este acuzată de Bruxelles de nerespectarea statului de drept.

Arhiepiscop australian condamnat la un an de închisoare pentru tăinuire abuz sexual

Arhiepiscopul australian Philip Wilson a fost condamnat marţi la un an de detenţie pentru ascunderea actelor de abuz sexual asupra copiilor, comise de un alt preot, James Fletcher. Fletcher a fost găsit vinovat în 2004 de nouă cazuri de abuz sexual asupra copiilor și a murit în închisoare, în 2006, după un accident vascular cerebral.

Deși perioada de detenţie a lui Wilson a fost mai scurtă decât cea dată într-un verdict similar în Statele Unite și în ciuda faptului că nu a fost imediat închis, sentinţa a fost văzută ca o victorie importantă de către victimele abuzurilor sexuale. Wilson, în vârstă de 67 de ani se va prezenta în faţa instanţei și luna viitoare, când se va decide unde va executa pedeapsa. Acesta va fi eligibil pentru eliberare condiţionată după 6 luni de detenţie.

În Chile, în luna mai, 34 de episcopi, au demisionat din cauza acuzaţiilor de acoperire a abuzurilor sexuale.