Luna februarie a fost luna discuţiilor, a avertizărilor voalate și a ameninţărilor fără perdea. Cele mai grave probleme geopolitice au rămas și luna aceasta nerezolvate, dintre care cele mai importante sunt criza din Venezuela, ajungerea la un nou acord pentru Brexit și renegocierea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare, de către Statele Unite și Rusia.

O nouă cursă a înarmării

Luna februarie a debutat cu anunţul din partea secretarului de stat american, Mike Pompeo, de pe 1 februarie, că SUA își suspendă imediat obligaţiile asumate în cadrul Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat cu Rusia. Statele Unite s-au plâns că Rusia încalcă tratatul de ani de zile și au acordat un termen de 180 de zile pentru distrugerea armelor care încalcă acest tratat, în caz contrar acordul devenind nul. Rusia a răspuns, la 2 februarie, acuzând SUA că încalcă tratatul prin instalarea sistemului antirachetă, care ar avea capacităţi ofensive, și prin dezvoltarea de rachete cu rază de acţiune intermediară şi scurtă, interzise de tratat. Prin urmare, în aceeași zi, președintele Vladimir Putin a anunţat că și Rusia suspendă aplicarea INF, dând frâu liber unei noi curse a înarmării. Administraţia Trump a răspuns, la 3 februarie, informând Rusia despre condiţiile în care ar fi dispusă să reia discuţiile pe această temă, președintele Trump subliniind în declaraţii făcute în data de 5 februarie că, dacă renegocierea tratatului nu este posibilă, Statele Unite vor dezvolta sisteme de rachete superioare tuturor ţărilor. La 6 februarie, Rusia a răspuns prin testarea cu succes a unei rachete intercontinentale de tip lars, cu o rază de acţiune de aproximativ 11.000 de kilometri, și prin transmiterea unei propuneri cu mai multe măsuri în sensul menţinerii INF. Astfel, Ministerul rus al Apărării a invitat partea americană ca, în perioada premergătoare anulării Tratatului INF, să ia măsurile necesare pentru revenirea la respectarea strictă a acordului prin distrugerea instalaţiilor de lansare MK-41, folosite inclusiv în sistemul balistic Aegis Ashore, montat în România, şi care urmează să fie amplasat şi în Polonia. Președintele Putin declara, la 21 februarie, că, în caz contrar, Moscova este pregătită din punct de vedere militar să reacţioneze la o criză similară cu cea a Rachetelor, din Cuba, dacă Statele Unite sunt atât de nesăbuite încât să provoace una de acest fel. În aceste circumstanţe, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că Alianţa pregăteşte măsuri defensive în contextul anulării tratatului, dar că nu vor fi aduse arme atomice suplimentare în Europa.

Brexitul mai așteaptă

După ce Parlamentul britanic a scos pe ușă afară acordul negociat de premierul Theresa May cu liderii UE, surse din interiorul guvernului Marii Britanii declarau, la 2 februarie, că se lucrează din greu la o variantă care să obţină susţinerea Parlamentului. Marile companii și-au făcut planuri financiare de urgenţă, în timp ce lanţuri de hypermarketuri anunţau, la 3 februarie, că au depozitat cantităţi suplimentare de alimente pentru a preveni orice întârzieri în aprovizionare, în cazul unui Brexit fără acord. Premierul May declara duminică, 4 februarie, că încearcă să redeschidă discuţiile cu un Bruxelles foarte iritat. Înaintea unei întâlniri cu Theresa May și cu oficialii UE, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, transmitea pe Twitter că „există un loc special în iad pentru cei care au promovat Brexitul fără să aibă măcar schiţa unui plan pentru o efectuare sigură”. La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, transmitea, la 6 februarie, că Uniunea Europeană nu va redeschide negocierile pe tema acordului. Declaraţia a fost completată cu una din 18 februarie, în care Juncker s-a arătat deschis la ideea amânării Brexitului, pentru a-i permite lui May să își convingă parlamentarii pe acordul deja aprobat de UE. În contextul în care May și-a intensificat eforturile de unificare a Partidului Conservator, pe care îl conduce, pentru a obţine aprobarea acordului, trei parlamentari britanici şi-au anunţat, la 20 februarie, demisia din Partidul Conservator, acuzând-o că duce ţara spre catastrofa unui Brexit fără acord. Oficialii guvernamentali au întocmit o listă de opţiuni, pentru a evita demisiile mai multor miniştri, urmând ca Theresa May să le înainteze oficialilor de la Bruxelles o cerere formală de extindere a Articolului 50, dacă, până la data de 12 martie, nu va reuși să convingă Parlamentul să aprobe un acord. În aceste circumstanţe, premierul Theresa May a amânat cel de-al doilea vot din Parlamentul britanic, care trebuia organizat la finalul lunii februarie.

Tic, tac pentru Nicolás Maduro

Criza din Venezuela a intrat într-o nouă etapă odată cu contestarea autorităţii președintelui Nicolás Maduro de către liderul opoziţiei, Juan Guaidó, care s-a autoproclamat președinte interimar până la óde alegeri. Pe 2 februarie, Guaidó a fost recunoscut drept președinte de către un singur general din comandamentul Forţelor Aeriene venezuelene, care a fost mai apoi acuzat de trădare. Guaidó este el însuși anchetat de către Curtea Supremă de Justiţie din Venezuela, care i-a interzis să părăsească ţara şi i-a blocat conturile bancare. Cu toate acestea, președintele american a decis să îl recunoască pe Guaidó drept preşedinte interimar al Venezuelei și a avertizat că ia în calcul și trimiterea de forţe militare în Venezuela.

Mai multe state europene i-au urmat exemplul președintelui american, însă adoptarea unei poziţii comune de către Uniunea Europeană a fost blocată, la 4 februarie, de către Italia, care a cerut să îi fie recunoscută legitimitatea lui Guaidó prin scrutin prezidenţial. În aceste circumstanţe, liderii UE au declarat, la 5 februarie, că se gândesc să impună și mai multe sancţiuni guvernului Maduro, deși acesta a făcut un apel public, cerându-le ţărilor occidentale să elimine sancţiunile în loc să trimită ajutor umanitar. Operaţiunea de livrare a ajutorului umanitar este coordonată de Juan Guaidó, care, la 7 februarie, a făcut un apel public către forţele armate loiale lui Maduro să deblocheze intrarea ajutoarelor în ţară. În aceeași zi, armata americană s-a declarat pregătită să protejeze personalul şi reprezentanţele diplomatice ale Statelor Unite din Venezuela, în caz de necesitate. Totodată, la 10 februarie, Statele Unite au propus în Consiliul de Securitate ONU un proiect de rezoluţie prin care cer ca ajutorul umanitar să fie livrat în Venezuela şi să se organizeze noi alegeri prezidenţiale.

Administraţia Putin a avertizat însă, la 11 februarie, că va face totul pentru apărarea preşedintelui „legitim” al Venezuelei, Nicolás Maduro, care a și demarat cel mai amplu exerciţiu militar din istoria recentă a ţării. În data de 14 februarie, Maduro a acuzat opoziţia că servește „administraţia extremistă a lui Donald Trump, care vrea să colonizeze Venezuela” și a promis că, mai devreme sau mai târziu, „Juan Guaidó şi susţinătorii lui vor fi aduşi în faţa justiţiei”. Ca răspuns, la 15 februarie, administraţia Trump a anunţat noi sancţiuni punctuale și transportarea a peste 200 de tone de alimente la frontiera Columbiei cu Venezuela. Însă la 21 februarie, preşedintele Maduro a anunţat închiderea punctelor vamale cu Brazilia şi Columbia pentru a nu permite transporturile umanitare, lucru ce a forţat camioanele încărcate cu alimente şi medicamente din SUA să se întoarcă în depozitele din Columbia. Incidentul dintre forţele de ordine și protestatarii care încercau să ajungă la ajutoare s-a soldat cu 2 morţi și zeci de răniţi și a atras replici din partea secretarului american de stat, care a declarat, la 25 februarie, că „zilele preşedintelui Nicolás Maduro sunt numărate”.