Facebook a reușit să șteargă 1,5 milioane de copii ale videoclipului cu atacul din Noua Zeelandă, la 24 de ore după ce atacatorul a folosit funcţiile oferite de platforma de socializare pentru a transmite în direct 17 minute din timpul atacului de vineri.

Jacida Ardem, premierul Noii Zeelande, a declarat că discută cu Facebook despre eforturile de a opri videoclipul din circulaţie. Deși filmarea originală a fost rapid scoasă de pe Facebook, aceasta este reîncărcată pe site de către alţi utilizatori. Sistemul de livestream oferit utilizatorilor Facebook din 2016 a fost folosit de multiple ori pentru a transmite în direct suiciduri, violuri și alt tip de conţinut violent. Până în prezent, compania nu a conceput un protocol pentru a întâmpina aceste situaţii, ci mereu se recurge la îndepărtarea manuală și automată a clipurilor care reapar pe site.

În acest caz, în prima zi după atac, Facebook a blocat 1,2 milioane de încărcări a clipului în reţea, graţie sistemelor automate care au recunoscut filmarea, și încă 300.000 de clipuri au fost șterse de către moderatori. Procesul este destul de greoi din moment ce compania practic luptă împotriva propriului sistem, prin care a simplificat foarte mult încărcarea de conţinut și distribuirea lui între utilizatori, notează The Guardian.

Sociologul Joe Donovan, directorul unui proiect de cercetare despre felul în care este utilizată tehnologia în mișcările sociale, este de părere că ecosistemele mass-mediei sociale, puse la punct de companii precum Facebook și Google, sunt foarte ușor de exploatat pentru propagandă, în timp ce aceste companii nu își asumă rolul de a fi a patra putere în stat, deţinută până acum de mass-media tradiţională, care setează și veghează agenda publică.

„Social media a schimbat fundamental entitatea care controlează volumul pe anumite probleme sociale. Facebook, Google și alte companii de genul acesta vor să creadă că au creat o tehnologie care le oferă oamenilor posibilitatea de a se conecta direct, fără graniţe, bariere, ziduri. Dar această conectivitate le-a permis și celor mai răi oameni să se găsească unii pe alţii, să se organizeze și să folosească aceste platforme pentru a hărţui și a-i reduce pe alţii la tăcere. Companiile care deţin platforme sociale nu știu cum să repare acest lucru sau poate nu înţeleg ce au creat de fapt. Iar în acest timp, fenomene localizate se răspândesc pe glob, până acolo încât supremaţia albă de tip american apare într-un atac asupra musulmanilor din Noua Zeelandă”, spune Donovan.

Prin reţelele de socializare, mișcările extremiste pot foarte ușor să expună un public numeros la ideologiile lor și sunt tot mai pricepute în a le exploata. În cazul de faţă, de exemplu, cu câteva săptămâni înainte de atac, teroristul a umplut mai multe platforme sociale cu articole și meme-uri despre imigraţie și musulmani, anticipând stilul în care presa va aborda subiectul. Și-a pregătit și un manifest pe care l-a publicat anonim înainte de atac, iar în timpul atacului a făcut referiri la o memă foarte cunoscută, care face trimitere la cel mai popular creator de conţinut de pe YouTube, cu aproape 90 de milioane de abonaţi, asigurându-și astfel expunerea. Acum, toate căutările de pe Google care îl menţionează pe creatorul respectiv includ trimiteri la atacul din Noua Zeelandă.

Acest nivel de manipulare sofisticată prezintă o nouă provocare pentru presă, care deja a dezvoltat obiceiul de a trata istoricul conturilor online ale teroriștilor ca dovezi pentru a susţine o teorie sau alta. Mai rău este când presa nu respectă nici normele deontologice și doar oferă și mai multă expunere teoriilor și ideologiilor teroriștilor. În cazul de faţă, mai multe televiziuni au difuzat clipuri din livestream-ul de pe Facebook, iar altele au publicat linkuri directe pentru descărcarea manifestului semnat de atacator. Aceste comportamente arată că nici presa tradiţională nu își cunoaște foarte clar rolul și limitele, deși teoretic ar trebui să servească drept exemplu pentru social media.