E. Kaspersky: Top 5 ameninţări pe care le ridică azi Internetul

41

La doi ani după ce virusul informatic Stuxnet a demonstrat cât de puternic poate fi un eventual atac informatic asupra unor obiective strategice de importanţă internaţională, Iranul are o comisie de „cibercriză”, iar Statele Unite și China s-au angajat în „jocuri de război cibernetic”. Acesta este contextul în care Eugene Kaspersky vorbește despre cele mai mari 5 ameninţări pe care le ridică Internetul astăzi.

La doi ani după ce virusul informatic Stuxnet a demonstrat cât de puternic poate fi un eventual atac informatic asupra unor obiective strategice de importanţă internaţională, Iranul are o comisie de „cibercriză”, iar Statele Unite și China s-au angajat în „jocuri de război cibernetic”. Acesta este contextul în care Eugene Kaspersky vorbește despre cele mai mari 5 ameninţări pe care le ridică Internetul astăzi.

Pe măsură ce computerele domină din ce în ce mai mult activităţile din lume, se întrevăd cinci mari ameninţări, a declarat Eugene Kaspersky, fondatorul și directorul executiv al companiei rusești de securitate informatică Kaspersky Lab, în cadrul conferinţei de anul acesta Counter Terror Expo, care a avut loc în Londra, relatează BBC.

1. Războiul cibernetic

Săptămâna trecută, Iranul a fost lovit din nou de un virus și a fost nevoit să pună offline sistemul de gestiune a unor importante uzine de prelucrare a petrolului, relatează BBC. Un astfel de atac ar putea avea loc la o scară mult mai largă, avertizează Kaspersky.

De exemplu, naţiuni întregi pot fi lăsate pe întuneric, dacă infractorii cibernetici își propun să atace sistemul naţional de iluminare. „Și nimeni nu poate face nimic-nimic”, a declarat el.

„Este posibil ca un virus informatic să nu își găsească victima cu exactitate și, fiindcă multe centrale de alimentare funcţionează în același fel (şi adesea folosesc aceleași sisteme), toate pot fi atacate, în jurul lumii”, a declarat el. „Dacă asta se întâmplă, ne-am întoarce în timp cu 200 de ani, la era de dinainte de electricitate”, a mai spus Kaspersky.

Colaborarea internaţională și tratatele privind utilizarea armelor cibernetice ar putea, asemenea tratatelor de control privind armele nucleare și biologice, să ajute la prevenirea unor astfel de atacuri.

Secretarul american al apărării, Leon Panetta, declara la începutul acestui an că „există capacitatea cibernetică de a destabiliza reţeaua naţională de eletricitate…, de a paraliza sistemul financiar al SUA, pentru a paraliza astfel ţara”.

2. Manipularea în masă

Dacă, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mesajele de propagandă erau răspândite aruncând din avion fluturași cu informaţia manipulatoare, pe teritoriul inamicului, astăzi se întâmplă același lucru, în reţelele sociale, a declarat Kaspersky.

Primăvara Arabă e deja un exemplu vechi. Luna trecută, povestește Kaspersky, zvonuri privind o revoltă în China au împânzit blogosfera, unii relatând chiar despre tancuri și împușcături pe străzile Beijingului. „Nu era niciun tanc, totul era o minciună”, a povestit Kaspersky, care, întâmplător, se afla în China la acel moment.

Totuși, sublinia el, „dacă o astfel de informaţie ajunge pe Internet ca venind din partea cuiva cu autoritate înaltă și se publică acolo unde milioane de oameni o pot citi, aceasta va genera panică”.

3. Puștii web

Internetul modifică modul în care ne raportăm la politică, a mai adăugat Kaspersky, întrebându-se ce se va întâmpla în viitor cu acei copii care astăzi cresc într-o lume digitalizată. „Și dacă nu există un sistem de votare online”, ce se va întâmpla cu cu acei copii „care nu se vor duce, fizic, nicăieri să voteze, pur și simplu nu se vor duce, vor refuza”. Răspunde tot specialistul în securitate informatică și spune că „întreg sistemul democratic s-ar putea prăbuși”, întrucât „prăpastia dintre părinţi și copii se va adânci, va deveni politică, și va consta în faptul că doar părinţii se vor implica în politică”.

4. Atacurile de tip „hack”

Ciberinfracţiunile constituie de mai mulţi ani o îngrijorare, însă, recent, aceasta s-a extins să cuprindă și telefoanele inteligente. Atacarea telefoanelor mobile a devenit o afacere profitabilă în Rusia, Asia și în alte zone în care telefoanele pre-pay sunt foarte utilizate.

„Se estimează că infractorii care ţintesc telefoanele mobile câștigă de la 1.000 de dolari la 5.000 de dolari pe zi, de persoană”, a declarat Kaspersky. „Infectează telefoanele cu un virus Trojan-SMS care trimite texte scurte către un număr care costă, până când contul victimei este complet golit. O persoană obișnuită nu are prea mulţi bani pe telefon, dar când sute de mii de telefoane sunt infectate, vorbim de o grămadă de bani”, a explicat specialistul.

El a spus că în Rusia circulă o glumă foarte potrivită pe această temă: „Cineva îl întreabă pe un hoţ: 'De ce jefuiești bunicuţa asta, nu vezi că nu are decât o rublă?', iar hoţul răspunde: 'Păi, la zece bunicuţe, am deja 10 ruble'.”

5. Lipsa de intimitate

„Astăzi nu mai există intimitate. Există Google Street View, cu drone care zboară tăcut deasupra capetele noastre și fac poze, camere CCTV peste tot”, a declarat Kaspersky.

„Și, desigur, sunt toate aceste companii pe Internet care îţi cer o grămadă de date personale, multe dintre ele nenecesare”, a mai spus Kaspersky.

Specialistul concluzionează că pericolul acestor atacuri nu este atât de mare la nivel personal, ci la nivel naţional. „O întreagă naţiune poate deveni ostatică”, avertizează el. „Dacă un infractor intră în posesia datelor personale ale unui milion de cetăţeni ai Marii Britanii, poate acest lucru să fie folosit împotriva Marii Britanii? Da, poate. Și atunci devine foarte înfricoșător.”