Bătrâneţea nu e sinonimă cu sărăcia, afirmă comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă. De ieri a început dezbaterea asupra pensiilor în UE, informează Euractiv, în contextul în care problema pensiilor este „una dintre cele mai grele cu care se confruntă Europa și cea mai mare parte a lumii astăzi", conform unui comunicat european.
Observaţia vine pe fondul specific al Europei, în care populaţie este îmbătrânită, rata natalităţii este scăzută, iar speranţă de viaţă este crescută. Criza economică și problema Greciei au sporit temerile și urgenţa dialogului în interiorul Uniunii.
O statistică recentă arăta că raportul dintre persoanele de vârstă activă (15-64 de ani) și cetăţenii europeni cu vârstă de 65 de ani sau mai mult era de 4:1. O previziune a anului 2060 arată că acest raport va scădea la 2:1. „Situaţia actuală pur și simplu nu este viabilă", a declarat László Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă și afaceri sociale.
Există trei opţiuni: pensii mai mici și pensionari mai săraci, contribuţii mai mari la pensie și salarii mai mici, sau ani de muncă mai mulţi și ore de muncă mai multe. Comisarul european a mai subliniat că „unul dintre marile succese ale modelului social eurpean este asigurarea că bătrâneţea nu este sinonimă cu sărăcia. Aceasta este o promisiune pe care trebuie să continuăm să o respectăm."
La nivelul cetăţeanului de rând, un sondaj Eurobarometru recent a indicat că 73% dintre locuitorii UE iau în calcul o pensie redusă, o amânare cu privire la ieșirea la pensie sau economisiri pentru a avea mai mulţi bani la bătrâneţe. Un procent de 54% dintre ei cred că venitul la bătrâneţe le va fi insuficient pentru o viaţă decentă.
Creșterea vârstei de pensionare, implicit creșterea perioadei de activitate este prima opţiune a oficialilor europeni, care cred că fiecare european ar trebui să petreacă în ani de pensie cel mult o treime din viaţă. În medie, în Europa vârsta de pensionare este de 60 de ani, mai puţin de 50% dintre europeni muncind după acest prag. Media sugerează însă o lipsă de omogenitate. Ministrul suedez al finanţelor a fost foarte explicit când a afirmat că „contribuabilii noștri nu sunt dispuși să plătească pentru grecii care ies la pensie la 40 sau 50 de ani." Franţa va crește vârsta la 62 de ani, Germania va trece de la 65 la 67. Spania va urma exemplul Germaniei.
Consultarea începută de ieri reprezintă o iniţiativă a trei comisari europeni și cuprinde politici sociale și economice, precum și reglementarea pieţei financiare. Documentul propus dezbaterii acceptă diferenţele existente, barierele date de sistemele diferite de impozitare, însă dorinţa oficialilor este aceea de armonizare pe teritoriul Uniunii. Perioada de consultare și dialog va dura patru luni, încheindu-se la 15 noiembrie 2010.
