Încălzirea globală este un subiect uitat în presa interesată de senzaţional

21

Un studiu britanic arată că jurnaliștii sunt mai interesaţi de cazuri de presă senzaţionale decât de cele ce ţin de încălzirea globală, afirmă Deutsche-Welle. Mass media, platforma ideală de ajutor în lupta ecologiștilor, a marginalizat subiectul în ultimii ani.

   

    Studiul Universităţii din Liverpool asupra presei din Marea Britanie arată că în anii 2000-2006 numărul articolelor privitoare la încălzirea globală a fost relativ modest, aproximativ 100 pe lună. Prin comparaţie, numărul articolelor a căror temă a fost sănătatea sau infracţiunile a fost între 400-500 pe lună, fără a mai calcula informaţiile de actualitate din zona de politică, sport, economie.

    Cu trei ani în urmă subiectul încălzirii globale părea o mină de aur pentru jurnalism. Holger Wormer, profesor de jurnalism de la Universitatea din Dortmund anunţa că schimbarea climatică este „o nouă stea strălucitoare" pe firmament. Ajutorul mass media era preconizat atunci ca unul imens în lupta ecologiștilor cu marii poluatori. Astăzi, cu o criză economică în prim plan, subiectul încălzirii globale pare că a căzut din harul editorialiștilor, conchide Wormer. „Avem mult mai multe lucruri pe agendă, chestiuni în evoluţie, care au un impact mult mai mare asupra vieţii noastre decât aveau acum trei ani", a afirmat profesorul german.

    Dincolo de presiunile actualităţii, cercetătorii atrag atenţia și asupra altor elemente pro și contra cum ar fi acţiuni de lobby cu agendă ecologistă sau presiuni politice și economice asupra jurnaliștilor. „Atunci când aceste subiecte apar în ziare, tind să fie tratate ca subiecte de nișă, în alte pagini ale ziarelor decât cele de știri", afirmă Neil Gavin, conducătorul cercetării. În acest context, articolele despre schimbările climatice se regăsesc totuși în presă dar studiul britanic conchide: mai puţini jurnaliști interesaţi de subiect, mai puţine știri care abordează tema.

    Tendinţa are la bază și motive interne, ce ţin de subiectul în sine. Un caz de deversare poluantă sau de transport și depozitare a deșeurilor radioactive par a fi mult mai concrete decât subiectul reducerii emisiilor de dioxid de carbon. Cazul cel mai recent al poluării din Golful Mexic face ca subiectul generic al încălzirii globale să ajungă departe de prima pagină.

    Un alt motiv al pierderii popularităţii este numărul erorilor din calculele și previziunile ecologiștilor. Problema gheţarilor himalayeni, spre exemplu, a trecut în background pentru că informaţiile iniţiale alarmante dădeau topirea acestora la nivelul anului 2035. La momentul actual se știe că topirea lor este un proces mult mai lent. Studiul britanic afirmă că 25% dintre articolele care vorbesc despre climă o fac cu o notă de îndoială cu privire la certitudinea datelor și a previziunilor.

    În ciuda presiunilor, a tendinţelor, a erorilor, poziţia Uniunii Europene prin vocea comisarului de mediu este aceea că presa are un rol foarte simplu, acela de a comunica fapte, informaţii, date. „Cred că media ar putea ajuta enorm prim simpla comunicare a informaţiilor", afirmă comisarul Connie Hedegaard, o fostă jurnalistă de televiziune și ministru danez al mediului. „Este necesar să fii informat, să poţi spune că ceva e real, că e bun sau e rău. Asta nu înseamnă să fii părtinitor, ci doar să-ţi ajuţi publicul, ascultători, telespectatori, cititori să se orienteze singuri într-o junglă de informaţii", a concluzionat Hedegaard.