Banii chiar cresc în copac? Valoarea monetară a naturii

93

Cum se poate stabili valoarea monetară a naturii? Protecţie împotriva inundaţiilor în zonele de coastă, pregătirea solului pentru agricultură şi frumuseţea naturală a mediului înconjurător, sunt luate drept gratuite. Mai mulţi specialişti sugerează însă că, dacă oamenii ar cunoaşte valorea monetară a mediului, atunci ar înţelege cât este de important pentru societate.

În timp ce ONU şi Banca Mondială lucrează la un sistem prin care pădurile tropicale se pot traduce în bani, un număr de studii individuale deja au încercat să calculeze contribuţia ecosistemelor aflate în pericol de dispariţie sau în stare de degradare. CNN a făcut o selecţie a celor mai importante.

În 2011, organizaţia UK National Ecosystem Assesment (UK NEA) a fost prima care să analizeze mediul natural din Marea Britanie în termeni de beneficii economice pe care le aduce societăţii. În urma raportului s-a descoperit o tendinţă de a acorda atenţie numai valorii de piaţă a resurselor precum lemn, grâne sau crescătorii de peşte, şi mai puţin ecosistemelor delicate care le produc. Asta a dus la declinul unor ecosisteme şi habitate prin poluare, exploatare exagerată şi conversia pământului. Cu toate astea, terenurile mlăştinoase aduc 2,4 milioane de dolari pe an la buget, albinele şi alţi polenizatori aduc 690 de milioane de dolari în agricultură, iar beneficiile de sănătate de a trăi într-o zonă verde valorează câte 485 de dolari pentru fiecare persoană, pe an.

Marea Barieră de Corali este estimată să aducă peste 52 de miliarde de dolari economiei Australiei în următorul secol, conform unui studiu realizat de Oxford Economics. Suma include protecţia naturală împotriva inundaţiilor de coastă, câştigurile din turism şi industria crescătorilor de peşti.

Defrişarea pădurilor columbiene va afecta considerabil ecosistemul şi va aduce probleme economice în următorii 20 de ani. Conflictele interne, defrişarea ilegală şi tăierea pădurilor pentru mărirea sectorului de agricultură, va reduce considerabil suprafaţa pădurilor columbiene. Conform unui raport ONU din 2012, acest lucru va duce la pierderea a mai mult de 500 de milioane de tone de „unităţi de stocare" a carbonului până în 2030. Costul acestei schimbări este estimat între 16 şi 20 de miliarde de dolari şi ar putea avea un impact politic, economic şi de mediu care se extinde mult după graniţele Columbiei. Defrişarea şi schimbarea solului va afecta şi cursul natural al apei şi al nutrienţilor care ar trebui să ajungă în zonele împădurite.

Mangovrele din mlaştinile tailandeze oferă beneficii ecologice naturale comunităţilor în care se află şi economiei ţării. Ele acţionează ca o barieră naturală împotriva inundaţiilor, reţin carbonul şi sunt o resursă bună pentru produse din lemn. Mangovrele mai creează şi un mediu bun pentru înmulţirea creveţilor, de aceea unii cred că dezvoltarea acestor mlaştini ar aduce milioane fermelor de creveţi. Un studiu UNEP, realizat în 2011 a comparat valoarea economică a convertirii mangovrelor în ferme de creveţi cu conservarea lor pentru serviciile ecologice pe care le oferă. Rezultatele arată că fermele de creveţi ar aduce mai mulţi bani pe o perioadă scurtă şi valoarea hectarului ar creşte la 10.650 de dolari în 20 de ani, pe când conservarea lor pe termen lung ar creşte valoarea hectarului în 20 de ani, la 21.443 de dolari.

Acum 12 ani, guvernul chinez a demarat un program care să transforme 37 de milioane de acri de teren arabil de pe pantele abrupte în pădure sau teren verde. Sătenii sunt plătiţi cu bani şi orez să renunţe la agricultură şi să planteze ,în schimb, copaci. Proiectul se bazează pe ideea că beneficiile ecologice oferite de păduri pe termen lung, le depăşesc pe cele care comerciale care provin din agricultură. Defrişarea în nordul Chinei a dus la deşertificarea pământului, cauzând furtuni de nisip care afeactează calitatea aerului în oraşele aflate la sute de kilometri distanţă, inclusiv Beijing.

Shimbarea pădurii Leuster din Sumatra, Indonezia, în ultimii 10 ani, a început să afecteze unul dintre cele mai bogate ecosisteme ale ţării. Defrişarea legală şi ilegală şi plantaţiile pentru ulei de palmier au afectat beneficiile naturale pe care le oferea pădurea, precum calitatea solului şi a apei. Specii locale de animale, precum urangutanii, rinocerii şi tigrii sunt acum pe cale de dispariţie. Un studiu ONU realizat în 2011 sugerează că dacă exploatarea resurselor naturale ale pădurii continuă, ecosistemul va aduce economiei aproximativ 7 miliarde de dolari până în 2030. În schimb, dacă se fac eforturi pentru conservarea pădurii, atunci serviciile ei naturale vor aduce 9,5 miliarde de dolari în tot atâţia ani.