De ce au protestat mii de români împotriva exploatării la Roșia Montană

11

Mii de români din toată ţara au ieșit ieri în stradă pentru a protesta împotriva planurilor guvernului de stânga de a deschide cea mai mare mină auriferă de suprafaţă din Europa, la Roșia Montană.

Mii de români din toată ţara au ieșit ieri în stradă pentru a protesta împotriva planurilor guvernului de stânga de a deschide cea mai mare mină auriferă de suprafaţă din Europa, la Roșia Montană.

Peste 3.000 de oameni au protestat la București în Piaţa Universităţii și Piaţa Victoriei, alte câteva mii au manifestat în Cluj și sute de persoane s-au strâns la Timișoara, Brașov, Bârlad, Târgu-Mureș, Alba-Iulia, Iași, Pitești, Oradea, și chiar Budapesta, Praga, Bruxelles și Viena, pentru a-și arăta opoziţia faţă de decizia luată marţi de Guvern, de a aproba exploatarea minereurilor din perimetrul localităţii Roșia Montană. Proiectul de lege care a fost validat marţi în ședinţa Guvernului ar urma să fie transmis Parlamentului spre aprobare, urmând ca exploatarea să demareze în noiembrie 2016, după primirea aprobării planului urbanistic zonal (până la sfârșitul acestui an) și creșterea participaţiei statului român la 25% din acţiuni. În prezent, Compania româno-canadiană Gabriel Resources deţine 80,69% din proiect, restul fiind în posesia statului, prin compania Minvest. Potrivit estimărilor, proiectul minier de la Roșia Montană s-ar desfășura pe o suprafaţă de 12 km² și o perioadă de 17 ani, timp în care se estimează că vor fi extrase aproximativ 300 tone de aur și 1.600 tone de argint.

Guvernul a inclus proiectul în Planul naţional de investiţii și locuri de muncă, unde l-a prezentat ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu" și beneficii pentru stat de 78% din profitul generat.

Mizele economice ale proiectului

Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură, conform proiectului.

Unele calcule estimează însă că valoarea aurului de care va beneficia statul român se va ridica la circa 20 de miliarde de dolari (echivalentul împrumutului pe care ţara noastră l-a contractat de la FMI în urmă cu trei ani).Alţii spun că România „va câștiga 1 miliard de euro, adică cât au plătit pe panseluţe primarii din București în 6 ani. Sau 10% din fondurile europene pe care nu vom fi fost în stare să le atragem în 2007-2013."

Diferenţele între estimări pot genera confuzie. Însă calculând că, la 1 august 2013, rezerva de aur a băncii centrale s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale valoarea acesteia s-a situat la 3,344 miliarde euro și ţinând cont de obiectivul de exploatare RM, concluzionăm că valoarea aurului obţinut în urma proiectului (300t) ar putea ajunge la circa 10 miliarde de euro. Din aceștia, statul român ar urma să beneficieze de 25% (cota proporţională din profit, ca urmare a participaţiei în companie) plus 6% (redevenţele miniere) plus impozitele și taxele pe profit.

Contraargumentele activiștilor de mediu

Criticii proiectului spun însă că acesta ar urma să compromită o suprafaţă uriașă din Munţii Apuseni, fapt pentru care mai multe organizaţii de mediu au încercat să stopeze demersurile pentru exploatare prin includerea zonei în patrimoniul UNESCO, însă această tentativă nu a reușit.

Probabil cea mai mare temere a activiștilor de mediu care se opun exploatării este că aceasta ar implica și riscul unui accident ecologic de proporţiile celui petrecut la Baia Mare în anul 2000, când, în urma ruperii barajului de la iazul de decantare, cianura a poluat Tisa și Dunărea, contaminând resursele de apă a 2 milioane de oameni și provocând moartea a 1.200 de tone de pești. Raportul de securitate elaborat de Roșia Montană Gold Corporation nu neagă faptul că proiectul are un risc ridicat. „Analiza privind hazardurile şi riscurile asociate proiectului Roşia Montană scoate în evidenţă potenţialul relativ ridicat de risc al viitoarei activităţi datorită dimensiunii sale şi prezenţei unor cantităţi importante de substanţe periculoase. Utilizarea cianurii şi depozitarea sterilelor de procesare în iazul de decantare sunt principalii factori de risc."

Condimente politice

Controversele economice și de mediu au loc în același timp cu duelurile politice nelipsite din peisajul autohton. Preşedintele Traian Băsescu a sugerat luni că premierul Victor Ponta a primit bani de la compania Gabriel Resources pentru a aproba exploatarea de la Roşia Montană. „Vă aduceţi aminte cum ţipa Victor Ponta din opoziţie câţi bani a luat Băsescu pentru semnarea proiectului de la Roşia Montană şi nici nu semnasem nimic, acum îl întreb eu: Ponta câţi bani ai luat să semnezi pentru Roşia Montană?", a afirmat şeful statului într-un interviu pentru Adevărul.Premierul Victor Ponta a declarat, în schimb că, în ceea ce privește problema Roșia Montană, Guvernul pe care îl conduce a adoptat un proiect mult mai avantajos decât cel anterior, scrie Adevărul. „Noi nu am adoptat același proiect care exista până în 2011. În sensul în care, faţă de ceea ce s-a prevăzut iniţial, Guvernul a renegociat cele trei puncte: investiţii suplimentare în protecţia mediului, creșterea redevenţelor de la 4% la 6% și creșterea participaţiei statului la 25%. România ar beneficia de circa 75% din tot ce iese din exploatare (…) Dacă preşedintele, conform atribuţiilor, consideră util să declanşeze un referendum, e o idee foarte bună. "

Despre Roșia Montană

Localitatea are o existenţă milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu și este una dintre cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa. A fost înfiinţată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraș minier cu coloniști din Iliria. Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Este situată în Valea Roșiei, străbătută de râul Roșia. Râul Roșia este bogat în minerale, în special fier, care îi dă o culoare roșiatică, de unde și denumirea comunei în română și maghiară. Culoarea roșiatică a apei se datorează mineritului excesiv ce durează de peste 2.000 de ani.