O „umbrelă de soare” gigantică ne-ar putea feri de încălzirea climei

141

Oamenii de știinţă sugerează că o „umbrelă de soare” gigantică, amplasată pe cer, ar putea fi o soluţie la problema încălzirii globale.

Cercetătorii din ţările în curs de dezvoltare pun un accent tot mai mare pe cercetarea geoingineriei solare (modificarea directă, la scară largă, a mediului planetar, în scopul contracarării efectelor schimbărilor climatice provocate de om) pentru a găsi soluţii la schimbarea climei, ţinând cont și de faptul că naţiunile sărace și în curs de dezvoltare suferă cele mai grave efecte ale încălzirii globale.

Oamenii de știinţă au știut demult că evenimentele provocate de om, cum ar fi poluarea atmosferei, fumul de la incendiile forestiere și erupţiile vulcanice, pot crea un efect de răcire în atmosferă. Acest lucru i-a determinat pe oamenii de știinţă de la Universitatea Harvard să realizeze un experiment, pe care l-au numit „efect controlat de perturbare a stratosferei” (SCoPEx ). Acesta presupune utilizarea unui balon pentru a testa ideea controversată că aerosolii eliberaţi la o înălţime de 20 de kilometri în atmosfera Pământului pot modifica proprietăţile de reflexie ale cerului înnorat.

În prezent, o echipă de cercetători din ţări precum Bangladesh, Brazilia, China, Etiopia, India, Jamaica și Thailanda s-au alăturat dezbaterii, susţinând în revista Nature că ţările sărace ar trebui să fie primele care să implementeze strategii de acest tip, din moment ce au cel mai mult de câștigat de pe urma noilor tehnologii.

Efectul de răcire a fost observat de mult timp în cazul norilor de poluare artificiali, care se creează în urma emisiilor navelor maritime și care conţin picături de apă mai mici, dar și mai multe decât norii formaţi în mod natural. Acești nori sunt mai luminoși și reflectă mai bine lumina soarelui.

„Geoingineria solară – echivalentă cu injectarea de particule de aerosoli în stratosferă pentru a reflecta lumină solară – este dezbătută ca o modalitate de răcire a planetei mai rapidă”, au explicat oamenii de știinţă în revista Nature. Geoingineria solară este neobișnuită. Se invocă tehnologii care par să ţină de domeniul science fiction: jeturi care umplu stratosfera cu particule ce blochează lumina soarelui și flote de nave care împrăștie apă de mare în norii de altitudine joasă pentru a-i face mai albi și, prin urmare, mai reflectorizanţi.

Tehnica este controversată, și pe bună dreptate. Totuși, dacă astfel de abordări ar putea fi realizate din punct de vedere tehnic și legislativ, ele ar putea încetini, opri sau chiar inversa creșterea temperaturilor globale în decurs de unul sau doi ani. Totuși este prea devreme să știm care ar fi efectele: ar putea fi foarte utile sau foarte dăunătoare”, au explicat cercetătorii. Printre riscurile posibile s-ar enumera fenomene meteo extreme, precum secetă, inundaţii, valuri de căldură și furtuni.

Într-un interviu acordat Reuters, dr. Atiq Rahman, directorul Centrului de Studii Avansate din Bangladesh și autorul principal al articolului din revista Nature, și-a reiterat argumentele.

„În mod evident, geoingineria aplicată la gestionarea radiaţiei solare ar putea fi periculoasă, astfel încât trebuie să știm dacă, pentru ţări precum Bangladeshul, ar fi mai mult sau mai puţin riscantă decât depășirea pragului de creștere a temperaturii medii cu 1,5 grade Celsius. Acest lucru contează foarte mult pentru oamenii din ţările în curs de dezvoltare. Ideea generală a geoingineriei solare este destul de nefirească, dar treptat prinde rădăcini în lumea academică”, a precizat Rahman.

Sunt însă și voci critice, care nu sunt convinse de eficienţa tehnologiei. Într-un raport privind încălzirea globală care urmează să fie publicat în octombrie, un grup de experţi în climă din cadrul ONU și-au exprimat scepticismul privind geoingineria solară, sugerând că aceasta poate fi „nefezabilă din punct de vedere economic, social și instituţional”.