Fermierii cer decretarea stării de calamitate: "Va fi foamete mare în ţară"

4

Temperaturile extrem de ridicate pun culturile agricole în pericol. Fermierii cer Guvernului decretarea stării de calamitate în agricultură. Culturile de primăvară, porumb şi floarea-soarelui, sunt afectate în toată ţara şi fermierii se tem că dacă nu plouă în cel mult o săptămână, lanurile de porumb ar putea fi distruse complet.

Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, i-a cerut premierului să decreteze starea de urgenţă în agricultură şi să ia măsuri urgente pentru a salva ce se mai poate, pentru că, spune el, agricultura este la un pas de catastrofă.

„Să găsească soluţii, bani, măcar să salvăm ce se mai poate salva. (…) Cred că ne apropiem de o catastrofă în ceea ce privesc culturile de porumb în special şi de floarea-soarelui, care sunt calamitate până la 70%", a declarat preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, conform Mediafax.

Însă la Bucureşti, guvernul este preocupat de alte probleme, care au de-a face cu lupta pentru putere. Astfel că răspunsul premierului la acest apel a fost să îi ceară mai departe ministrului Agriculturii să găsească soluţii.

Catastrofa din agricultură în numere

Anul 2011 a fost un an record la producţia agricolă, în special a grâului, în schimb anul acesta se înregistrează deja primele pagube. Peste 1.500 de hectare de teren agricol cu porumb şi floarea-soarelui au fost afectate de seceta excesivă, dar în realitate numerele sunt mult mai mari deoarece nu toţi fermierii au raportat stricăciunile. Plantele au fost afectate atât de lipsa de umiditate din sol, dar şi de stres termic.

De vină pentru catastrofa din agricultură nu sunt doar temperaturile ridicate, ci şi oamenii care nu ştiu cum să lucreze pământul pentru a-l face profitabil. Aparatul de propagandă comunist avea tendinţa să exagereze, dar agricultura mecanizată şi sistemul de rotaţie a culturilor reuşeau să scoată adevărate recorduri la producţia de cereale. Acum, 55% din suprafaţa agricolă a României este distrusă, iar agricultura se face, în mare parte, cu plugul tras de cal şi cu sapa.

Sute de hectare de teren zac neutilizate, pline de buruieni şi ciulini. La nivel naţional, aproape două milioane de hectare de terenuri agricole sunt nelucrate sau aflate în repaus, arată rezultatel Recensământului General Agricol din 2010.

Cum mănâncă românii cireşe de aur

În prezent, niciun metru pătrat de teren agricol din judeţul Cluj nu este irigat. Mai mult decât atât, Compania de Apă Someş a atenţionat populaţia judeţelor Cluj şi Sălaj, încă de săptămâna trecută, în special în zona rurală, ca în perioada menţinerii căldurilor excesive şi a secetei să limiteze la maxim utilizarea apei potabile pentru satisfacerea consumului personal, igienei şi necesităţilor gospodăreşti normale.

„Acum e moartă treaba. Avem zero metri pătraţi irigaţi! Eu am mai avut proiecte, dar nu se concretizează nimic. Pentru guvernanţii noştri n-a contat agricultura pentru că de-acolo n-au putut ciupi", spune Emil Turdean, preşedintele Organizaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI).

Înainte de 1989, aproape jumătate de ţară avea un sistem de irigaţii funcţional întins pe trei milioane de hectare. La ora actuală, mai puţin de jumătate mai are potenţial de funcţionare, spun reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF).

Estimările arată că refacerea completă a sistemelor de irigaţii, ar costa statul român peste 20 de miliarde de euro. După aderarea la UE România a început să primească anual în jur de 3 miliarde de euro pentru agricultură, bani care nu sunt utilizaţi eficient, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

„Suntem deficienţi la tehnologie şi în ceea ce priveşte organizarea producătorilor. Deşi obţinem produse de foarte bună calitate, acestea nu ajung la piaţă sau sunt lăsate la mafia intermediarilor. Am construit o Piaţă de Gros pentru legume şi fructe, pe foarte mulţi bani, şi o folosim pentru coacerea bananelor", a spus Irimescu.

Producătorii locali apelează la guvern să intervină cu măsuri urgente, ameninţând că foametea va lovi România dacă nu va ploua cât de curând. Pentru cei mai mici producători, care trăiesc din rodul pământului, asta este chiar o realitate. Şi dacă orăşenii nu vor muri de foame, în orice caz vor scoate mai mulţi bani din buzunar pentru a cumpăra fructe şi legume.

Deşi Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, declara în mai că nu vor fi scumpiri la legume şi fructe în perioada următoare deoarece vor apărea pe piaţă produsele româneşti, din cauza secetei care a distrus recolte întregi, afirmaţia nu mai este valabilă. Şi pentru produsele de import vom plăti mai mult pentru că preţurile de îndată ce află situaţia din ţară. Un exemplu a fost clar anul acesta: cireşele, de import sau din producţiile locale, au atins preţuri record, de 60, 70 de lei pe kilogram, trei kilograme de cireşe concurând cu valoarea gramului de aur.