Peste 1 mld. ha au fost cultivate cu OMG, de la lansarea metodei

17

Suprafaţa mondială a terenurilor cultivate cu organisme modificate genetic a crescut anul trecut cu aproape 10%. Cea mai spectaculoasă creștere a avut loc în Brazilia, în timp ce Europa a înregistrat o scădere a suprafeţelor cultivate cu plante modificate genetic.

Suprafaţa mondială a terenurilor cultivate cu organisme modificate genetic (OMG) a crescut anul trecut cu aproape 10%. Cea mai spectaculoasă creștere a avut loc în Brazilia, în timp ce Europa a înregistrat o scădere a suprafeţelor cultivate cu plante modificate genetic.În 2010 a fost depășit pragul de un miliard de hectare cultivate cu recolte modificate genetic, de la introducerea acestei metode, în 1996, informeză International Service for the Acquisition of Agri-biotech Applications (ISAAA), citat de BBC. Această cifră a fost obţinută prin cumularea ariilor cultivate în fiecare an în parte, a explicat directorul organizaţiei, Clive James.„Recoltele modificate genetic au înregistrat o creștere cu două cifre în 2009, atingând un total de 148 de milioane de hectare cultivate. Culturile modificate genetic sunt aici și vor rămâne,” a adăugat Clive. Criticii spun însă că, în ciuda creșterii, suprafaţa cultivată cu organisme modificate genetic nu reprezintă mai mult de 10% din totalul suprafeţei arabile (după definiţia Agenţiei pentru Hrană și Agricultură ONU). În prezent, jumătate din recolta de plante modificate genetic se strânge în SUA. Analiștii observă că ţările în curs de dezvoltare adoptă tehnologia mai rapid decât ţările deja industrializate. Mai mult, se estimează că, în câţiva ani, ţările în curs de dezvoltare ar putea deţine mai mult de jumătate din suprafaţa cultivată cu OMG, dacă tendinţa actuală se menţine.Europa se distanţează tot mai mult de culturile modificate genetic, fiind continentul care a înregistrat o scădere a acestui tip de culturi în anul care a trecut. În plus, militanţii de mediu lucrează pentru limitarea aprobării de noi varietăţi de organisme modificate genetic, pe bătrânul continent. Greenpeace a strâns peste un milion de semnături în acest sens, profitând de regulamentul UE care permite reconsiderarea unei legi, dacă un milion de oameni depun o petiţie pentru schimbarea ei (Iniţiativa cetăţeanului european).„Informaţia disponibilă astăzi cu privire la mediul european arată că recoltele de OMG sunt în scădere, atât pe teren, cât și pe piaţă; fermierii și consumatorii nu pleacă urechea la propaganda industriei biotehnologiei,” a declarat Stefanie Hundsdorfer, consilier Greenpeace pentru Politici privind Agricultura.„Recoltele de OMG nu sunt mai productive și sunt mai puţin rezistente la condiţii climatice extreme decât recoltele obișnuite, a adăugat Hundsdorfer, înainte de a atrage atenţia că astfel de recolte „prezintă un risc semnificativ pentru mediu.”Cu toate acestea, unii producători, între care și cei români, văd o pierdere în în renunţarea la cultivarea OMG. „Pierdem enorm şi vom continua să pierdem, pentru că noi importăm ceva ce putem produce," este de părere Marcel Cucu, reprezentantul Ligii Producătorilor Agricoli (LAPAR). Potrivit acestuia, pierderile anuale se ridică la peste 1 miliard de euro, iar „fiecare an pierdut este o pierdere dublă pentru agricultura românească," susţine reprezentantul LAPAR.La sfârșitul lunii ianuarie, Ministerul român al Agriculturii a înaintat o cerere către Comisia Europeană, în care solicită permisiunea să reia cultivarea organismelor modificate genetic, după ce în iulie 2010, Comisia Europeană a prezentat un pachet de propuneri legislative, printre care se află şi solicitarea ca statele membre să aibă autonomie în decizia de a autoriza, restricţiona sau intezice cultivarea de organisme modificate genetic.