Șase lucruri interesante, descoperite despre planeta noastră în ultimul an

864

Ieri a avut loc cea de-a 43-a aniversare a Zilei Pământului, eveniment care marchează un moment deosebit pentru ecologiştii din întreaga lume. Iniţiată pe 22 aprilie 1970, ca „zi de studiu ecologic", Ziua Pământului oferă ocazia perfectă pentru a trece în revistă cele mai interesante descoperiri făcute despre Pământ de către cercetători de la ultima aniversare a Zilei Pământului.

Prima descoperire din ultimul an este aceea că Pământul nu este singura planetă care poate găzdui viaţa. Ritmul în care se descoperă planete noi a crescut atât de mult, încât până anul acesta au fost descoperite 866 de planete aflate în alte sisteme solare. Chiar duminică, cercetătorii au descoperit o pereche de planete îndepărtate care au o mărime aproximativ egală cu a Pământului şi care oferă condiţiile necesare apariţiei şi menţinerii vieţii.

A doua descoperire este legată de cantitatea de reziduri de pe planetă, care se acumulează chiar şi în zonele slab populate, precum Antarctica. În plus, oamenii de ştiinţă au descoperit chiar în Oceanul Pacific un „petic de gunoi", ce conţine milioane de reziduri şi resturi menajere, la care se adaugă în fiecare lună aproape 70.000 de bucăţi de plastic. 

O altă descoperire uimitoare este că interiorul planetei noastre este mai interesant decât credeam. O lucrare publicată în luna mai arată că fierul din stratul exterior al nucleului Pământului pierde căldură mult mai repede decât se estimase anterior. Explicaţia ar fi reţinerea unei cantităţi de energie radioactivă sau chiar reacţii chimice cu un element încă neidentificat.

O altă noutate o reprezintă erodarea stratului de ozon din cauza schimbărilor climatice. Până acum, cercetătorii vedeau cele două fenomene ca fiind distincte. Însă o echipă de cercetători de la Harvard a descoperit că unele furtuni de vară au puterea de a ridica umiditatea în stratosferă, ceea ce conduce la dezintegrarea stratului de ozon, care este vital în protejarea Pământului de razele ultraviolete.

O a cincea noutate adusă la cunoştinţa publicului în ultimul an este legată de cea mai intensă culoare naturală. Aceasta provine de la un fruct african, denumit Pollia condensata. Planta foloseşte o structură cromatică neobişnuită, ce nu este rezultatul pigmenţilor, ci al straturilor subţiri de celuloză, care sunt împletite. Culoarea intensă este rezultatul modului în care ochiul percepe reflexia luminii în aceste straturi.

În cele din urmă, în topul celor mai interesante descoperiri despre planeta noastră, din ultimul an, se numără şi informaţia că schimbările climatice vor permite vaselor să călătorească la Polul Nord. Un studiu publicat luna trecută a dezvăluit că temperaturile ridicate din timpul verii vor permite vaselor să pătrundă prin gheaţa subţire de la pol. Se estimează că acest lucru va putea avea loc până în 2040, iar scurtătura va permite transporturile industriale mai rapide din America de Nord şi Europa spre Asia.