6 trenduri culturale ce influenţează major biserica

231

În ultimii ani, americanii şi-au schimbat atitudinea vizavi de domenii care erau de neconceput doar de discutat în urmă cu trei sau patru decenii, precum legalizarea drogurilor sau susţinerea căsătoriilor homosexuale. Iar bisericile nu au rămas în afara trendului cultural. În cazul în care biserica nu se opune tendinţelor sociale şi culturale, ea riscă să se expună unui număr de şase tendinţe culturale.

Cine ar fi crezut în urmă cu câţiva ani că americanii se vor pronunţa în favoarea legalizării drogurilor? Dar astăzi două treimi dintre cetăţenii cu drept de vot cu vârste sub 30 de ani susţin legalizarea marijuanei, potrivit unui sondaj de opinie efectuat la începutul lunii decembrie de Universitatea Quinnipiac şi citat de agenţia Reuters.

Cine ar fi crezut că americanii, recunoscuţi pentru valorile morale pe care le promovează încă de la întemeierea statului, vor susţine şi promova drepurile homosexualilor şi, implicit, a căsătoriilor homosexuale? Dar astăzi, majoritatea americanilor susţin căsătoria între persoane de acelaşi sex, într-un sondaj de opinie realizat de Gallup.

Inevitabil, aceste trenduri culturale şi sociale îşi pun amprenta şi pe tendinţele din biserică. În cazul în care biserica nu se opune tendinţelor sociale şi culturale, ea riscă să se expună unui număr de şase tendinţe culturale, după cum argumentează episcopul Joseph Mattera, într-un material realizat pentru site-ul Charisma News.

Prima tendinţă este înmulţirea limitărilor libertăţii religioase. În condiţiile în care biserica se apropie de secularism, Mattera argumentează că organizaţiile culturale vor încerca să cenzureze mesajele religioase din spaţiul public. Aceasta va conduce la interzicerea folosirii acelor pasaje biblice care condamnă anumite păcate, aşa cum se întâmplă deja în Canada. Acolo, este legal ca predicile împotriva homosexualilor să fie cenzurate.

A doua tendinţă este o examinare mai atentă a liderilor religioşi. Aplecarea spre o societate de stânga, socialistă, readuce în percepţia publică credinţa ca opium pentru mase (concept introdus de Karl Marx). Astfel, bisericile care se ghidează după principii biblice vor fi considerate o ameninţare la adresa instituirii statului secular, umanist.

A treia tendinţă cu care se vor confrunta bisericile este o susţinere crescândă a universalismului, a căsătoriilor gay şi a „teologiei gay". Din ce în ce mai mulţi predicatori care doresc să fie acceptaţi social se vor îndepărta de adevărul biblic şi vor predica „un fel de sincretism,…în care până şi diavolul are parte de mântuire", declară Mattera.

Ca o consecinţă firească a acestor tendinţe, bisericile se vor confrunta şi cu tendinţa de a promova hiper-Harul, adică eliminarea Vechiului Testament (şi, implicit eliminarea respectării celor 10 porunci) şi acceptarea exclusivă a Harului din Noul Testament.

În al cincilea rând, bisericile se vor confrunta cu o creştere a ameninţărilor teroriste din partea cetăţenilor americani şi nu din partea străinilor aşa cum ar fi de aşteptat. Aceasta este consecinţa directă a unei generaţii crescute şi educate într-o cultură a morţii, fie că aceasta este manifestată prin jocuri violente sau milioane de avorturi.

Cea de-a şasea tendinţă culturală cu care se confruntă bisericile este divizarea credincioşilor. Mattera foloseşte exemplul ultimelor alegeri prezidenţiale, care au arătat o divizare clară a americanilor în termeni politici, etici, filosofici şi economici. În plus, această divizare este perpetuată şi promovată atât de media conservatoare şi liberale, care vor conduce la o polarizaee şi mai mare în doar câţiva ani, a conchis episcopul.