Arheologii israelieni au făcut o descoperire „emoţionantă” la situl de excavare din parcarea Givati, situat la vest de intrarea în Orașul lui David și considerat cel mai mare sit activ de excavare arheologică din Ierusalim. Aici, arheologii au găsit un sigiliu despre care cred că aparţine dregătorului Netan-Melec, slujitor al regelui biblic Iosia.
„Este foarte palpitant să găsești așa ceva. O asemenea descoperire îmbracă în carne și oase lucruri care mai există doar în scrieri antice”, a mărturisit dr. Yuval Gadot, arheolog în cadrul Autorităţii pentru Antichităţi din Israel. Pe sigiliu apare scris „(aparţinând) lui Netan-Melech, slujitorul regelui”. Acest nume se regăsește în Biblie o singură dată, în 2 Împăraţi.
Arheologii recunosc că este imposibil de dovedit că este vorba despre aceeași persoană, însă, judecând după stilul scrisului și după obiectele de ceramică găsite în jur, ar data de la mijlocul secolului VII, începutul secolului VI î.Hr., adică din perioada în care ar fi domnit și regele Iosia, explică și Anat Mender-Geberovich, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim.
În plus, din moment ce este menţionat doar prenumele înseamnă că este vorba despre o persoană destul de bine cunoscută în Ierusalim la acea vreme, întrucât doar persoanele importante obișnuiau să nu mai menţioneze descendenţa parentală. Totodată, Netan-Melec era un nume rar la vremea respectivă, mai explică Geberovich. Din aceste motive, arheologii sunt destul de convinși că au găsit o verigă veche de 2.600 de ani către regele biblic Iosia.
Iosia este menţionat în Biblie ca unul dintre regii care au încercat să facă ce este bine înaintea lui Dumnezeu, printr-o serie de reforme care au stârpit la momentul respectiv politeismul și păgânismul din sânul poporului lui Dumnezeu, consacrând templul din Ierusalim ca singurul loc de închinare. Netan-Melec este menţionat în 2 Împăraţi 23:11, unde se spune că împăratul „a îndepărtat de la intrarea Casei Domnului caii pe care împăraţii lui Iuda îi închinaseră soarelui, lângă odaia dregătorului Netan-Melec, care locuia în mahala, și a ars în foc carele soarelui.”
Totodată, arheologii se bucură pentru că acest artefact „atestă sistemul dezvoltat de administraţie din Regatul lui Iuda și ne ajută să înţelegem mult mai bine statutul economic și sistemul administrativ al Ierusalimului din perioada Primului Templu, dar ne conferă și informaţii despre apropiaţii regelui și administratorii care trăiau și lucrau în oraș”.
