Picătura de viaţă, o campanie de donare de sânge a studenţilor adventiști

49

Duminică, 19 noiembrie 2017, Asociaţia Studenţească Amicus București a organizat, cu ajutorul Centrului de Transfuzie Sanguină București, campania de donare de sânge Picătura de viaţă.

Evenimentul a fost găzduit de Universitatea Populară „Ioan I. Dalles” și este la a treia ediţie, proiecte similare fiind desfășurate de Amicus România și în Târgu-Mureș (11-12 august 2016) și Timișoara (18 martie 2017).

În cele 6 ore cât a durat campania de donare organizată în București, s-au prezentat pentru înscriere și analize predonare 117 persoane, dintre care 71 au fost eligibile pentru donare. Cele 8-10 minute cât a durat recoltarea de sânge de la fiecare donator au fost cheltuite cu folos, aducând speranţă pentru cel puţin 210 beneficiari.

Criza de sânge din spitalele din România e un subiect ce își păstrează actualitatea, iar campaniile de donare sunt menite să crească gradul de conștientizare asupra acestui subiect și să atragă mai mulţi donatori. Lipsa de informaţie este una dintre cauzele numărului mic de donatori constanţi din România – multe persoane nu cunosc anvergura penuriei de sânge la nivel naţional și nu știu prea multe despre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a deveni donator.

Cererea de sânge din spitalele românești este de 500.000 de unităţi anual, numai în București necesarul zilnic ridicându-se la 1.000 de unităţi. În 2016, spitalele anunţau rând pe rând că nu mai au stocuri de sânge. Doar 66% din cererea anului trecut a fost acoperită, în condiţiile în care transfuzia este un act medical de importanţă vitală. Presa a relatat de-a lungul timpului despre intervenţii chirurgicale amânate de mai multe ori din lipsă de sânge, mai ales în cazul pacienţilor fără aparţinători care să doneze pentru ei. Oricine poate avea nevoie de o transfuzie la un moment dat, inclusiv în cazul deloc improbabil al rănirii într-un accident de mașină. Există însă bolnavi care nu pot supravieţui în absenţa unei transfuzii lunare, de exemplu persoanele diagnosticate cu leucemie sau cele afectate de talasemie, o boală hematologică ereditară.

În aceste condiţii, numărul donatorilor constanţi din ţara noastră este de 10.000, adică jumătate din numărul necesar pentru a acoperi cererile existente, iar campaniile de mediatizare și nevoia de transfuzie a rudelor sau a prietenilor mai atrag anual încă 24.500 de donatori ocazionali. Procentul donatorilor voluntari e foarte mic în România, sub 2%, situându-se sensibil sub media europeană – 10% în Danemarca, 9% în Anglia, 8% în Olanda, 6% în Germania sau 4% în Italia și Ungaria.

Îngrijorările legate de insuficienţa propriei rezerve de sânge sunt nefondate atunci când este vorba de un adult sănătos: acesta are 10-12 unităţi de sânge disponibile pentru a fi donate. La o singură donare se recoltează 450 ml de sânge, adică o unitate, care se reface în câteva ore ca volum și în două sau trei săptămâni la nivel celular. De altfel, dacă în timpul celei mai puţin severe dintre cele 4 tipuri de hemoragii se pierde până la 15% din totalul de sânge din organism, prin comparaţie, în timpul unei donaţii se recoltează 10% din sânge.

Pentru a fi eligibilă ca donator, o persoană trebuie să aibă între 18 și 60 de ani, să cântărească peste 50 de kilograme, să aibă tensiune arterială între 100 și 180 mm Hg, să nu fi suferit intervenţii chirurgicale în ultimele 6 luni, să nu fi consumat băuturi alcoolice și grăsimi cu cel puţin 48 de ore înainte.

În timp ce unele afecţiuni constituie criterii de excludere permanentă de la calitatea de donator (hepatită, TBC, sifilis, malarie, epilepsie, boli psihice, de inimă și de piele, cancer, diabet zaharat sau miopie forte), altele atrag doar restricţia temporară de a dona (boli infecţioase, anemie, tatuaje, vaccinări, tratamente dentare, tratament medicamentos pentru anumite afecţiuni). Sarcina, alăptarea și perioada de menstruaţie reprezintă perioade în care donarea de sânge este interzisă.

Este important ca donarea să se realizeze periodic, iar donatorii să fie constanţi, întrucât sângele poate fi stocat pentru perioade limitate de timp, din cauza perisabilităţii componentelor sale. Trombocitele pot fi păstrate maximum 5 zile de la recoltare, celulele roșii – 42 de zile, iar plasma se păstrează un an.

O informaţie mai puţin cunoscută multora dintre potenţialii donatori este că acest act nu doar salvează viaţa altora, dar oferă beneficii semnificative pentru organismul donatorului.

Există studii care arată că, prin donarea periodică de sânge, scade cantitatea de fier din organism, iar riscul unui infarct miocardic este mult mai mic. Un studiu publicat în Jurnalul Asociaţiei Medicilor Americani a arătat că persoanele cu vârsta între 43 și 61 de ani care au donat sânge la fiecare 6 luni au avut mai puţine atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. „Nimeni nu trebuie să-și facă griji că dăruirea de sânge cauzează cancer”, declara dr. Gustaf Edgren de la Institutul Karolinska din Stockholm, autorul unui studiu care a analizat datele de la băncile de sânge suedeze și daneze, analizând înregistrările persoanelor ce donaseră sânge măcar o dată între 1968 și 2002. Studiul a ajuns la concluzia că, în rândul donatorilor, rata cancerului este mai scăzută, ca și cea a mortalităţii. Faptul că sângele se împrospătează prin donare regulată a mai fost asociat și cu creșterea imunităţii organismului, cu acomodarea lui la eventuale șocuri sau cu o scădere cu 30% a riscului de paralizie.

Dacă, la avantajele pe care le oferă drept bonus donatorului, adăugăm faptul că o unitate de sânge donată poate salva nu mai puţin de 3 vieţi, putem conchide că minutele alocate donării intră lejer în topul celor mai bine folosite momente ale vieţii. Cu atât mai mult cu cât, în ciuda campaniilor de informare, cererea de sânge din spitale continuă să rămână dificil de acoperit și ne lasă complet descoperiţi în cazul unor situaţii de urgenţă sau de dezastre.

„80% dintre donatorii iniţiali vin să doneze sânge doar dacă cineva drag lor are o problemă. Donează o dată și apoi nu se mai întorc sau cei care se întorc sunt foarte, foarte puţini și o fac doar la nevoie, în urma unei probleme concrete, nu au o conduită și o continuitate în acest sens”, declară Doina Goșa, directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină din București.

O dată la 3 secunde cineva are nevoie de sânge. Donatorii fideli au înţeles că sângele e unul dintre cele mai valoroase daruri pe care le pot oferi și că viaţa cuiva depinde uneori de dispoziţia lor de a-și înfrânge comoditatea, prejudecata sau temerile.

DISTRIBUIE: