Studiu: Cum au influenţat adventiștii ceea ce mâncăm astăzi

384

Sunt unul dintre cele cinci cele mai longevive grupuri de populaţie de pe planetă, dar secretul longevităţii lor nu este nici pe departe un secret.

Adventiștii de ziua a șaptea, căci despre ei este vorba, au făcut din vegetarianism un brand al confesiunii lor, dar unul pe care insistă să îl împartă cu tot restul lumii. Aceasta este principala concluzie a unui studiu care a analizat impactul filosofiei alimentare a adventiștilor asupra dezvoltării vegetarianismului în lume și care a fost publicat în jurnalul Religions.

Încă de dinainte de a deveni o biserică matură, pe vremea când erau doar o mișcare religioasă între altele născute în timpul revirimentului religios din secolul al XIX-lea, adventiștii de ziua a șaptea au făcut o prioritate din oferirea unor servicii de sănătate care să respecte toate standardele pe care ei le considerau a fi vârf de lance în domeniu, dar pe care le vedeau a fi în general ignorate de societate. Așa au luat naștere primele sanatorii, între care cel mai reputat a fost construit în Battle Creek, Michigan. În cadrul acestor instituţii, adventiștii au putut iniţia dezvoltarea unei palete inovatoare de alimente vegetariene. Au inventat cerealele pentru micul dejun, de pildă, și diverse alimente de substituire a cărnii.

Primul nutriţionist din cadrul sanatoriului de la Battle Creek avea să fie cofondator al Asociaţiei Americane a Nutriţioniștilor și, datorită influenţei lui, alimentaţia vegetariană a ajuns să fie recomandată și promovată la nivel federal. În secolul XXI, Biserica Adventistă are deja o reţea globală de instituţii de sănătate și de învăţământ, iar datorită faptului că alimentaţia vegetariană este o ofertă constantă a sutelor de spitale, facultăţi și licee pe care adventiștii le-au înfiinţat în toată lumea, aceasta poate fi promovată în locuri în care nu ar fi fost, altfel, prima opţiune alimentară a oamenilor.

Pentru adventiști, idealul sănătăţii fizice este legat inseparabil de sănătatea spirituală, de aceea demersurile lor religioase vin aproape întotdeauna însoţite de mesaje care să militeze pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării de sănătate. În acest sens, vegetarianismul adventiștilor se leagă primordial de învăţătura biblică potrivit căreia corpul omului este templul Sfântului Duh. Un corp menţinut sănătos este casa unui spirit care poate fi sănătos, cred adventiștii, ca un ecou al vechiului mens sana in corpore sano.

Însă, dincolo de această campanie de secole pentru promovarea vegetarianismului, o contribuţie unică la nivel global au adus-o cele trei studii privind efectele alimentaţiei vegetariene efectuate în cadrul Universităţii Loma Linda Health, pe un eșantion de peste 96.000 de adventiști, urmăriţi mai bine de jumătate de secol. Acestea au evidenţiat importanţa unor principii de căpătâi în stilul de viaţă adventist: „angajamentul social, familia, credinţa, activitatea fizică moderată, abstinenţa de la fumat și alcool”, spunea dr. Jim Banta, coordonatorul studiului, dar și „o alimentaţie bazată pe vegetale, bogată în legume, inclusiv soia, cereale integrale și oleaginoase”.

Studiul lui Banta, care este profesor asociat la Facultatea de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Loma Linda, a fost publicat cu licenţă deschisă, pentru a putea fi citit de publicul larg și este disponibil gratuit pe site-ul jurnalului Religions. Între coautori se numără și o româncă, Andreea Fănică, specialist certificat în nutriţie, coordonator clinic și instructor în cadrul School of Allied Health Professions Loma Linda.