vegetarianism

Raport: peste jumătate din «carnea» consumată în 2040 nu va proveni de la animale

Peste două decenii, alimentele din carne sau cele care doar imită gustul lor se vor regăsi din belșug pe mesele consumatorilor, dar 60% dintre acestea vor proveni fie de la carnea crescută în laborator, fie de la alternative produse din plante, arată un raport al firmei de consultanţă strategică AT Kearney.

Ce să mai cred?

Favorizată de explozia de mijloace de comunicare, informaţia circulă halucinant, între alb și negru, absolut și relativ. Mediul de transmisie se confundă cu mesajul, iar cititorul obișnuit devine, pe rând, consumator, autoritate, beneficiar sau victimă.

Poate consumul de alimente organice să scadă riscul de cancer?

De regulă, persoanele care consumă alimente ecologice sunt convinse că această alegere va fi reflectată într-o stare de sănătate optimă, iar pentru aceasta sunt dispuși să facă sacrificii financiare.

Poţi să fii și tu flexitarian

În cursa pentru salvarea planetei nu ducem deloc lipsă de invitaţii la adoptarea de diverse regimuri alimentare cu un impact cât mai redus asupra creșterii temperaturii globale. Dieta vegetariană este de departe cea mai menţionată, fiindcă elimină cu totul din ecuaţie fermele industriale de creștere a animalelor pentru carne, ouă și produse lactate, care au o amprentă de carbon semnificativă. Însă pentru cei care nu se simt capabili de schimbări bruște, a apărut ideea regimului flexitarian.

Studiu: Cum au influenţat adventiștii ceea ce mâncăm astăzi

Sunt unul dintre cele cinci cele mai longevive grupuri de populaţie de pe planetă, dar secretul longevităţii lor nu este nici pe departe un secret.

SUA: 80% din carnea de la supermarket conţine superbacterii

În 2011, un studiu realizat de organizaţia nonprofit Tgen (The Translational Genomics Research Institute), din SUA, arăta că 47% din carnea vândută în supermarketuri conţinea stafilococi aurii, iar peste jumătate din aceste bacterii erau rezistente la cel puţin trei clase de antibiotice. Un nou studiu, publicat recent de organizaţia EWG (Environmental Working Group), arată că în 2015 deja 80% din carnea vândută în SUA conţinea bacterii rezistente la antibiotice.

James Corden a renunţat la carne din cauza cruzimii asupra animalelor

Este englez, actor, scriitor, producător, cântăreţ și prezentator TV. Mai nou, și vegetarian. Cel puţin aceasta a povestit James Corden presei care l-a intervievat în turneul de promovare a celui mai recent film în care joacă: Ocean’s 8.

Pulberea de legume și fructe, pasul ușor către o alimentaţie mai sănătoasă?

Legumele sub formă de pulbere ar putea fi viitorul superalimentelor. Cel puţin așa sugerează Agenţia de Cercetare Știinţifică și Industrială Commonwealth (CSIRO), din Australia, care împreună cu grupul agricol Hort Innovation au creat o pulbere din ciorchinii de broccoli. Aceasta poate fi amestecată în compoziţia produselor de patiserie, a produselor de cofetărie, în supe și chiar în cafea, pentru un aport de nutrienţi.

Studiu: Proteinele animale și vegetale nu sunt identice

Proteinele animale și vegetale nu sunt identice, se arată într-un studiu realizat de cercetători din California și Franţa. În timp ce proteinele de origine animală sunt asociate cu un risc crescut al bolilor de inimă, proteinele din nuci și seminţe sunt benefice pentru menţinerea stării de sănătate a inimii, au constatat experţii.
video

Dă-mi cârnatul, dar salvează porcul!

În preajma sărbătorilor de iarnă, acest videoclip s-ar putea să le cadă greu celor care se înghesuie să cumpere cârnaţi și alte specialităţi de...
video

În fabrică – Cum și din ce se fac jeleurile?

„Over Eten” („Despre mâncare”) este un show TV produs de Departamentul Știri al televiziunii VRT, din Belgia. În episodul despre gelatină se urmărește în sens invers procesul de producţie al delicioaselor jeleuri, de la momentul în care dulciurile ne încântă papilele gustative, până la ultima masă a porcilor, care sunt apoi transformaţi în gelatină.

Pateurile vegetale – alimente periculoase?

Cum România este o ţară cu o populaţie majoritară creştin-ortodoxă, nu este de mirare că în perioada postului1 „vânzările de mezeluri sau pateuri vegetale se triplează“, iar cele ale altor produse de post, precum şniţele sau chiftele vegetale, se dublează. Preparatele pe bază de soia par să fie dominante într-o colecţie de alimente „de post“ care include pateuri vegetale, mezeluri vegetale şi lactate sau brânzeturi vegetale2. Numai că, şi în acest caz, sunt voci care susţin că acestor produse le este aplicabilă bine-cunoscuta butadă conform căreia tot ce e bun ori e ilegal, ori e imoral, ori îngraşă.