15 curiozităţi despre papi şi papalitate din istorie

2169

Demisia Papei Benedict al XVI-lea, o premieră în ultimele şase secole, a reprezentat unul dintre puţinele lucruri rare din biserica cu o istorie de două milenii. Istoricii moderni însă relevă o serie de curiozităţi legate de papalitate, pontificate şi conclav. Jurnaliştii de la Huffington Post au realizat o listă cu premiere, lucruri mai puţin cunoscute şi aspecte interesante legate de Vatican şi, mai exact de papi şi papalitate.

1. Alegerea unui papă de către cardinali în Capelă Sixtină este un obicei relativ recent. Papa, care are calitate de episcop al Romei, a fost ales prin diferite mijloace, la început doar de clericii diocezei romane.

2. În anul 236, un bărbat pe nume Fabian, care nu era nici măcar un candidat pentru a deveni papă, a fost ales după ce un porumbel alb – simbolul Duhului Sfânt – i s-a aşezat pe umăr.

3. În 1970, Papa Paul al VI-lea a stabilit că acei cardinali care au peste 80 de ani nu au voie să participe la conclavul de alegere a noului papă. În prezent există 207 cardinali, dar 90 dintre ei au peste 80 de ani şi, prin urmare, nu pot participa la vot.

4. Cea mai lungă perioadă fără papă a fost de doi ani şi nouă luni, între 1268 şi 1271. În acea perioadă, cardinalii reuniţi la Viterbo, lângă Roma, nu au putut decide asupra unui papă până ce nu au fost forţaţi să ia o decizie la insistenţele regelui Franţei.

5. După această situaţie, s-a instituit ceea ce astăzi numim conclave, adică izolarea cardinalilor într-o cameră – şi în trecut retricţionarea accesului la mâncare – până la alegerea unui succesor.

6. În timpurile moderne, un conclav durează mai puţin de o săptămână şi, de regulă aproximativ două zile. Cel mai lung conclav a avut loc în 1740 şi a durat şase luni.

7. Obiceiul arderii bileţelelor de vot există din 1417, dar fumul alb care anunţă alegerea unui nou papă este de dată recentă, mai exact din 1914. Iniţial, fumul alb provenea de la arderea biletelor împreună cu câteva paie, dar acum se folosesc chimicale pentru obţinerea aceleiaşi culori.

8. În teorie, orice bărbat catolic botezat poate fi ales papă. Însă ultima dată când cardinalii au ales pe cineva din afara rangului preoţesc a fost în anul 1378, la alegerea lui Urban al VI-lea.

9. Ultimul papă care nu a fost preot în momentul alegerii a fost Leo al X-lea (1513-1521). Înainte de a primi prerogativele papale, el a fost hirotonit.

10. Ultimul papă care nu a fost episop a fost Bartolomeo Cappellari, un călugăr care a devenit Papa Grigorie al XVI-lea, în 1831. El a devenit episcop la patru zile după alegerea sa, după care a devenit papă cu drepturi depline.

11. Primul papă care a locuit la Vatican a fost Nicolae al III-lea (1277-80).

12. Veşmintele albe ale papei îşi au originea de la Inocenţiu al V-lea, ce aparţinea de ordinul dominicanilor (ce poartă haine albe). Acesta a decis să îşi păstreze hainele de preot. Obiceiul s-a menţinut după alegerea unui alt papă dominican, Pius al V-lea, în 1566.

13. Trei papi au avut vârsta sub 25 de ani. Ultimul dintre aceştia a fost Papa Grigorie al V-lea, care avea 24 de ani atunci când a devenit papă în 996.

14. Numai trei papi cu vârste peste 80 de ani au fost aleşi. Ultimul ales de conclave a fost Grigorie al XII-lea, ce avea vârsta de 81 de ani în 1406.

15. Cine devine papă are o şansă de 1 la 3 să devină sfânt. Din cei 265 de papi din istorie, 81 au fost beatificaţi.